Croația revine la serviciul militar obligatoriu, hotărâtă să întărească securitatea națională într-un context geopolitic tensionat
După mai mulți ani de absență, Croația reintroduce serviciul militar obligatoriu, ca parte a unei strategii naționale menite să consolideze apărarea și să răspundă noilor provocări din arena internațională. Începând de luni, tinerii croați vor putea să se înscrie voluntar în programul de instruire militară de bază, o măsură care vizează plasarea armatei în avionul de linie al sistemului de securitate național, într-un moment în care Europa se confruntă cu o serie de tensiuni cu Rusia și cu alte state ale lumii.
Recrutarea va fi structurat într-un program de două luni, care va fi desfășurat în multiple centre de pregătire de pe teritoriul Croației. Tinerii vor învăța elemente fundamentale de supraviețuire, autoapărare și acordare a primului ajutor, dar și operarea dronelor în timp real, abilitate devenită esențială în domeniul militar modern. Autoritățile încurajează participarea prin stimulente financiare și beneficii pentru tinerii recrutati: statul le va oferi o soldă de 1.100 euro lunar, iar timpul petrecut în armată va fi recunoscut ca vechime în muncă, facilitând astfel angajarea în sectorul public după absolvire.
Decizia de a reintroduce serviciul militar a fost determinată de condițiile geopolitice din regiune, dar și de nevoia de a crea o armata capabilă să răspundă mai eficient în fața noilor amenințări. Croația, care a aderat la NATO în 2009, devine astfel a zecea țară membră al Alianței Nord-Atlantice care reinstituie serviciul militar obligatoriu. În acest moment, în cadrul NATO, alte nouă state mențin această formă de recrutare, printre care Grecia, Turcia, Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Estonia, Letonia și Lituania.
„Reintroducerea serviciului militar are ca scop nu doar pregătirea tinerilor pentru situații de criză, ci și întărirea unității și a sentimentului de patriotism,” explică oficialii de la Zagreb. În plus, țara are în plan să recruteze anual aproximativ 4.000 de tineri, începând cu anul 2026, pentru a construi o forță de apărare robuste și bine pregătite.
În ceea ce privește dezbaterile sociale, decizia a fost primită cu rezistență în anumite cercuri, însă cifrele primului contingent demonstrează interesul crescut al tinerilor față de serviciul militar. Surprinzător, doar 10% dintre recruți sunt femei, și doar câțiva au optat pentru serviciul civil din motive de conștiință, fapt care indică o acceptare largă a obligației militare printre cetățeni. În rândul celor chemați la armă, numărul celor care au refuzat în numele conștiinței rămâne unul aproape infim, ceea ce reliefează o schimbare de percepție față de serviciul militar obligatoriu în regiune, unde în multe țări această alegere este mai frecventă.
Deciziile Croației se înscriu într-un trend regional tot mai vizibil, în care state precum Finlanda sau Suedia încearcă să își întărească armatele, ilustrând o adaptare la noile condiții de securitate. În contextul războiului din Ucraina, precum și al relației tensionate cu Federația Rusă, tot mai multe state din Europa de Est și Balcani își reconsideră politicile de apărare și recurg la serviciul militar obligatoriu ca pe un instrument de consolidare a capacității defensive.
De altfel, această schimbare de paradigmă indică o reevaluare a rolului serviciului militar în secolul XXI, trecând dincolo de simpla angrenare în conflicte, pentru a deveni un pilon al identității naționale și al pregătirii pentru eventuale crize. Croația, punând în funcțiune această măsură, intenționează să își întărească poziția în cadrul alianței și să răspundă cât mai bine noilor provocări geopolitice, fiind un exemplu de adaptare în fața unui mediu internațional în continuă schimbare.
Sursa: Playtech.ro
