Conform Adevărul: România susține o schimbare majoră pe scena politicii externe europene, propunând eliminarea unanimității în favoarea votului prin majoritate calificată. Această inițiativă, susținută și de alte zece state membre, printre care Franța, Germania și Spania, ar putea avea implicații semnificative pentru securitatea și extinderea Uniunii Europene, conform analizei politologului Sergiu Mișcoiu, publicată în „Adevărul”.
Principiul unanimității, prin care fiecare stat membru are drept de veto asupra deciziilor în materie de politică externă, a fost un obstacol persistent pentru România, în special în procesul de aderare la Spațiul Schengen. Decizii influențate de interese naționale divergente, precum cele ale Austriei sau Olandei, au blocat de numeroase ori progresele Bucureștiului.
## De ce votul prin unanimitate a devenit o frână pentru Uniunea Europeană
Votul prin unanimitate, menit inițial să asigure coeziunea într-o Uniune Europeană mai mică, devine din ce în ce mai greu de gestionat odată cu extinderea blocului comunitar. În contextul actual, cu 27 de state membre, acest mecanism riscă să paralizeze procesul decizional în domenii strategice.
Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea Paris-Est Creteil, subliniază că Uniunea Europeană modernă și contextul geopolitic actual diferă substanțial de realitățile din momentul în care a fost stabilit principiul unanimității. „Acum, din punct de vedere istoric, votul acesta unanim corespundea unui mod de funcționare al unei comunități europene de dimensiuni mult mai mici, în care era necesară o coeziune perfectă între statele membre și în care era foarte greu de crezut că vor exista momente în care politicile vor fi cu totul blocate de unul sau alt stat”, explică politologul.
El adaugă că soluția adoptată, în loc de reforme substanțiale, a fost conceptul de „cooperare avansată” între statele care doresc o integrare mai profundă. Totuși, în privința strategiilor externe majore, politicile individuale ale statelor membre au primat adesea în fața acțiunii colective a Uniunii.
## Ce câștigă România dacă se trece la majoritate calificată
România, aflată pe flancul estic al NATO și expusă presiunilor din partea Moscovei, ar beneficia considerabil de pe urma trecerii la majoritatea calificată în politica externă. Aceasta ar permite o modelare mai eficientă a răspunsurilor la amenințări și un sprijin european mai rapid și mai consistent.
De asemenea, extinderea Uniunii Europene ar fi facilitată. Republica Moldova, țară candidată și apropiată de România, ar putea adera mai ușor la blocul comunitar. „Evident, în ceea ce privește extinderea, această componentă ar permite ca o existență a unei majorități calificate în Uniune să ducă și la primirea altor state”, afirmă Mișcoiu.
Cu toate acestea, există și riscuri. Anumite state s-ar putea opune pierderii dreptului de veto în deciziile privind extinderea, considerat un principiu „sacrosanct” al Uniunii. Olanda, de exemplu, deși deschisă unor flexibilizări, ar putea dori să păstreze un anumit control asupra deciziilor de aderare.
În plus, flexibilizarea mecanismelor de decizie ar putea viza și domenii precum investițiile militare, consolidarea capacității de apărare, schimbul de informații sau standardele comune privind migrația. Aceste schimbări ar putea avantaja cetățenii individuali ai României în calitatea lor de cetățeni europeni, prin facilitarea circulației, a muncii în străinătate sau a regimului pensiilor, aspecte ce nu ar fi neapărat pe placul guvernelor statelor membre.
Sursa: Adevărul
