Conform Ziarul Financiar: Japonezii care cred că vor trăi mai mult chiar trăiesc mai mult, sugerează un nou studiu. Cercetarea, realizată pe mii de adulți vârstnici din Japonia, indică o legătură notabilă între optimismul legat de longevitate și durata de viață efectivă.
Optimismul, un factor determinant
Descoperirile contrazic ideea că speranța de viață este determinată exclusiv de factori biologici și medicali. Studiul, publicat în revista „JAMA Network Open”, arată că o atitudine pozitivă față de propriul viitor poate avea un impact tangibil asupra sănătății și longevității. Mai exact, persoanele cu o credință mai puternică în a trăi o viață lungă au avut o rată de mortalitate mai mică pe durata studiului.
Cercetătorii au analizat date colectate de la peste 40.000 de participanți cu vârste de 65 de ani și peste. Fiecare participant a fost rugat să răspundă la o serie de întrebări menite să evalueze percepția lor asupra propriei durate de viață. Ulterior, datele despre mortalitatea acestora au fost urmărite pe parcursul următorilor ani.
Impactul psihologic asupra sănătății fizice
Acest studiu adaugă un nou strat de înțelegere relației dintre starea mentală și sănătatea fizică. Deși mecanismul exact prin care optimismul influențează longevitatea nu este pe deplin elucidat, cercetătorii suspectează o combinație de factori. Aceștia ar putea include comportamente mai sănătoase adoptate de persoanele optimiste, o mai bună gestionare a stresului și o mai mare reziliență în fața bolilor.
De exemplu, un individ care crede că va trăi mult ar putea fi mai motivat să își mențină o dietă echilibrată, să facă mișcare regulat și să evite obiceiurile nesănătoase. De asemenea, o atitudine pozitivă poate reduce impactul negativ al stresului cronic asupra sistemului cardiovascular și imunitar. Acest lucru sugerează că mintea joacă un rol la fel de important ca și corpul în procesul de îmbătrânire.
Perspectiva pe termen lung în viața vârstnicilor
Rezultatele din Japonia sunt în concordanță cu alte cercetări efectuate în diferite culturi, care au evidențiat beneficiile optimismului pentru sănătatea generală. Totuși, studiul japonez oferă o perspectivă specifică asupra populației vârstnice, un segment al societății în care calitatea vieții și longevitatea sunt subiecte de mare interes.
Faptul că o simplă credință, o perspectivă asupra viitorului, poate influența o statistică atât de concretă precum durata de viață ridică noi întrebări și posibilități în domeniul geriatriei și al medicinei preventive. Abordarea îmbătrânirii ar putea fi extinsă pentru a include strategii menite să cultive o atitudine pozitivă și speranța în rândul persoanelor în vârstă.
Cercetarea a demonstrat că, în grupul studiat, participanții care au exprimat o convingere mai puternică în a trăi până la 90 de ani sau mai mult au avut o rată de mortalitate cu 13% mai mică în comparație cu cei care nu au avut această credință.
Sursa: Ziarul Financiar
