Schimbarea orei de la ora standard la ora de vară va avea loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, odată cu trecerea ceasurilor înainte cu o oră, o măsură ce se va resimți în întreaga țară pentru cel de-al cincilea an consecutiv. Astfel, în 29 martie 2026, cetățenii români vor trece la ora de vară, moment ce implică ajustarea orarului cu o oră în avans, ceea ce înseamnă că ora 03:00 va deveni, temporar, ora 04:00.
Trecerea la ora de vară nu modifică durata reală a zilei, ci alternează modul în care ne raportăm la ritmul natural al luminii solare. În fiecare primăvară, această schimbare este percepută atât ca o ușurare, cât și ca o provocare, influențând programul zilnic și bineînțeles, obișnuința de somn. În cazul României, această practică a fost reinstaurată în 2019, după ce Uniunea Europeană a propus inițial eliminarea schimbărilor sezoniere, însă decizia finală a fost amânată și, cel puțin pentru moment, ea rămâne pe agenda statelor membre.
De ce trecem la ora de vară?
Acest sistem a fost introdus pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial, ca o metodă de a economisi energie. Ideea era simplă: în lunile cu luminozare prelungită, oamenii să folosească mai mult lumina naturală și mai puțin iluminatul artificial, astfel reducând consumul de energie. În timp, beneficiile pentru mediul înconjurat au fost reevaluate, însă această practică a rămas în vigoare, fiind motivată în principal de eficiența energetică și de adaptarea la un stil de viață modern.
În România, această tradiție a fost implementată în anii ’80, devenind o parte a rutinei anuale. În plus, trecerea la ora de vară are un impact semnificativ asupra rutinei cotidiene, de la programul școlar până la cel al transporturilor și afacerilor. În ultimii ani, însă, dezbaterile privind beneficiile acestei schimbări s-au intensificat, mulți specialiști sugerând că efectele negative, precum perturbarea somnului și a ritmurilor biologice, pot depăși avantajele.
Ce impact are această schimbare asupra românilor?
Deși ora oficială se avansează cu o oră, corpul uman nu se adaptează instantaneu. Pentru mulți români, această schimbare duce la o perioadă de ajustare, care poate include dificultăți în a adormi seara sau o senzație de oboseală mai accentuată în primele zile după trecere. În plus, există și argumente legate de sănătate: unii medici recomandă ca trecerea la ora de vară să fie făcută gradual pentru a minimiza aceste efecte.
Pe plan economic, beneficiile se exprimă în economii de energie și o mai bună utilizare a timpului liber, însă alții susțin că impactul asupra sănătății publice și asupra performanței la locul de muncă poate compensa eventualele avantaje economice.
Pentru România, acest sezon de trecere la ora de vară se va suprapune cu începutul primăverii, o perioadă în care natura începe să reînvie, iar zilele devin tot mai lungi. În acest context, mulți speră la un echilibru între beneficiile economice și cele pentru sănătate, în timp ce cercetările continuă să analizeze dacă această practică este de fapt benefică pentru toți sau trebuie reevaluată.
Pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul lui martie, românii sunt deja invitați să își ajusteze ceasurile și, implicit, programul de somn. Trecerea la ora de vară rămâne o tradiție anuală care, indiferent de dezbaterile continuue, continuă să marcheze începutul sezonului cald și, pentru mulți dintre noi, un nou capitol în adaptarea ritmului de viață la ciclurile naturii.
Sursa: Capital
