O companie din Statele Unite ale Americii dezvoltă „versoane” digitale ale persoanelor decedate, ridicând semne de întrebare cu privire la etica și implicațiile emoționale ale tehnologiei. Startup-ul You, Only Virtual, fondat de Harrison, se bazează pe inteligența artificială pentru a crea replici digitale – „versoane” – ale celor trecuți în neființă, folosind mesaje text, înregistrări vocale și amprente digitale. Serviciul oferă o versiune gratuită bazată pe text, cu opțiuni plătite pentru funcții suplimentare, precum apeluri vocale.
Abonamente pentru durere
Criticii se arată îngrijorați de faptul că transformarea durerii într-un produs comercial riscă să exploateze fragilitatea emoțională a utilizatorilor, în special prin menținerea unei legături continue cu cei dispăruți prin intermediul unui abonament. Harrison consideră că tehnologia sa oferă alinare și confort, mai degrabă decât să interfereze cu procesul de doliu. You, Only Virtual nu este singura platformă de acest fel. Alte inițiative, precum HereAfter AI și StoryFile, explorează modalități similare de a perpetua amintirea celor dragi.
Progresele în clonarea vocii și în inteligența artificială au contribuit la creșterea accesibilității și realismului acestor instrumente, transformând ceea ce odinioară părea experimental într-o practică tot mai obișnuită. Dezbaterea se concentrează pe efectele acestor tehnologii: reconfortante sau dăunătoare, utile sau contraproductive? Psihologii subliniază că aceste inovații pot modifica modul în care creierul procesează pierderea, interferând cu procesul natural de adaptare.
Impactul asupra procesului de doliu
O’Connor, profesoară de psihologie clinică și psihiatrie, explică că durerea este o formă de învățare. Creierul trebuie să se adapteze la absența persoanei iubite, o sarcină pe care tehnologiile bazate pe inteligența artificială o pot complica. Diferența dintre amintirea unei persoane la timpul trecut și interacțiunea cu un avatar la timpul prezent poate avea implicații neurologice semnificative. Un avatar care răspunde și se adaptează ar putea împiedica creierul să accepte realitatea pierderii.
Nikolaos Statharakos, rezident în psihiatrie, observă că, în cazul durerii prelungite, creierul nu reușește să regleze emoțiile, menținând un răspuns continuu la pierdere. Roboții de „grief” pot intensifica aceste reacții, oferind stimulii emoționali repetați și creând o dorință de a retrăi experiențe. Harrison argumentează că tehnologia sa oferă un suport util, mai ales în contextul accesului limitat la ajutor specializat în caz de pierdere.
Perspective și viitor
Dezbaterea despre utilizarea inteligenței artificiale în procesul de doliu continuă, cu accent pe potențialul de a oferi confort și sprijin, dar și pe riscurile de a întârzia sau de a afecta negativ procesul de vindecare emoțională. Harrison subliniază că intenția sa este de a oferi un instrument de confort, colaborând cu terapeuți.
