Avocații americani își avertizează clienții să nu aibă încredere deplină în inteligența artificială (AI) pentru sfaturi juridice, considerând că discuțiile cu astfel de instrumente pot fi folosite împotriva lor în instanță. Decizia unui judecător federal din New York, care a obligat un fost director al unei companii de servicii financiare să predea conversațiile cu un chatbot, a intensificat aceste precauții.
Relația avocat-client, pusă sub semnul întrebării
După decizia judecătorului Jed Rakoff, avocații le recomandă clienților lor să fie prudenți în utilizarea instrumentelor AI precum ChatGPT sau Claude. Comunicările cu acești chatboți ar putea fi accesate de procurori sau adversari în procese civile. Alexandria Gutierrez Swette, avocat la firma Kobre & Kim din New York, confirmă această abordare precaută.
În mod obișnuit, discuțiile dintre clienți și avocați sunt protejate de confidențialitate. Însă, chatboții AI nu sunt avocați. Mai mult, dezvăluirea voluntară a informațiilor confidențiale către o terță parte poate compromite protecția juridică. Astfel, avocații sfătuiesc clienții să ia măsuri pentru a menține confidențialitatea comunicărilor cu aceste instrumente.
Numeroase case de avocatură importante din Statele Unite au emis recomandări pentru clienți, pentru a reduce riscul ca discuțiile cu AI să ajungă în instanță. Firma Sher Tremonte din New York a inclus în contractele de angajare avertismente privind riscul pierderii confidențialității prin împărtășirea informațiilor cu un chatbot.
Impactul unei decizii judecătorești
Cazul lui Bradley Heppner, fost președinte al GWG Holdings, este un exemplu concret. Heppner a folosit chatbotul Claude pentru a pregăti documente legate de apărarea sa. Procurorii au cerut acces la aceste documente, argumentând că secretul profesional avocat-client nu se aplică în cazul chatboților.
Judecătorul Rakoff a decis în februarie că Heppner trebuie să predea 31 de documente generate de Claude. Judecătorul a subliniat că nu există o relație avocat-client între un utilizator și o platformă AI.
Totuși, o decizie opusă a fost luată de un alt judecător, în Michigan. Acesta a stabilit că o femeie care se reprezenta singură într-un proces nu trebuia să predea conversațiile cu ChatGPT. Judecătorul a considerat că aceste discuții făceau parte din materialul său de lucru, nu din conversații cu o terță parte.
Viitorul inteligenței artificiale în justiție
Companiile OpenAI și Anthropic, care au dezvoltat ChatGPT și Claude, menționează în termenii de utilizare că pot partaja datele utilizatorilor cu terțe părți. Ambele companii recomandă consultarea unui specialist înainte de a utiliza instrumentele lor pentru sfaturi juridice. De asemenea, Claude, ca și alte platforme similare, specifică în mod clar că utilizatorii nu au nicio așteptare de confidențialitate în ceea ce privește datele introduse.
Instanțele din SUA se confruntă deja cu utilizarea tot mai frecventă a inteligenței artificiale de către avocați și persoane care se reprezintă singure în procese.
