Conform Economistul.ro: Simboluri istorice revin pe fațada Universității din București
Bucureștiul își ridică privirile spre clădirea istorică a Universității, unde, în urma unor lucrări ample de consolidare, restaurare și modernizare, au fost reamplasate pe fronton acvila și cei doi grifoni, elemente arhitecturale distruse în Al Doilea Război Mondial. Montarea ansamblului, realizat din bronz și cântărind 1,6 tone, a transformat Bulevardul într-un spectacol inedit, atrăgând atenția trecătorilor, turiștilor și locuitorilor deopotrivă.
Aceste piese sculpturale, cu o valoare estimată la două milioane de lei, reprezintă o reproducere fidelă a originalului creat de sculptorul Karl Storck, pe baza desenelor inițiale ale lui Alexandru Orăscu. Ansamblul, realizat prin tehnica tradițională a bronzului turnat prin ceară pierdută, este opera sculptorilor Alexandru Siminic, Teodor Siminic și Ștefan Siminic. Reamplasarea lor marchează un pas important în refacerea integrală a frontonului original al Palatului Universității, un proiect ce se va desfășura pe parcursul următorilor doi ani.
Lucrările de consolidare și restaurare a Palatului Universității, cea mai mare clădire de învățământ din România, sunt executate de asocierea de companii Construcții Erbaşu (lider de proiect), Terra Gaz Construct, Euras și Polarh Design. Proiectul, finanțat prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții, vizează nu doar refacerea elementelor istorice, ci și consolidarea structurală a clădirii, amenajarea unui spațiu muzeal și integrarea unor soluții moderne de iluminat arhitectural.
Recuperare istorică și omagiu adus trecutului
Rectorul Universității din București, profesor universitar doctor Marian Preda, a subliniat importanța reamplasării acestor simboluri. „Revenirea vulturului și a celor doi grifoni pe Palatul Universității din București reprezintă, înainte de orice, un act de recuperare istorică a unui simbol care a marcat identitatea universității și a Capitalei României timp de 75 de ani, până la distrugerea lui în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”, a declarat acesta.
Preda a adăugat că momentul are o semnificație deosebită, marcată de reîntregirea memoriei istorice după bombardamentul din 1944. „Acest gest este un act de reconstrucție și de respect pentru trecut. Restaurarea patrimoniului universității noastre și a clădirii-simbol a Palatului Universității din București, cu sprijin guvernamental, reprezintă un necesar gest de omagiu adus trecutului care a construit prezentul și care trebuie să stea la baza construcției viitorului”, a mai spus rectorul.
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a fost prezent la eveniment, alături de rectorul Marian Preda, marcând astfel importanța acestui proiect pentru patrimoniul cultural și arhitectural al Bucureștiului. Spectacolul montării pieselor a oferit o demonstrație a sinergiei dintre companiile de construcții și arta sculpturală.
Frontonul original, o operă neoclasică de referință
Frontonul original al Palatului Universității, realizat în stil neoclasic, a purtat denumirea „Minerva ocrotind artele și științele” și a fost inspirat de Gliptoteca din Munchen. Compoziția artistică a fost concepută de Theodor Aman, iar basorelieful, sculptat în piatră de Karl Storck și colaboratorii săi, înfățișa zeița Minerva încununând științele și artele, înconjurată de alegorii ale disciplinelor academice și ale artelor plastice.
Pe acroteră, deasupra frontonului, se afla ansamblul cu vulturul încoronat și cei doi grifoni, simbolizând protecția statului asupra cunoașterii și a instituției universitare. Aceste elemente au fost distruse în raidul american asupra Capitalei din 4 aprilie 1944. Refacerea lor reprezintă o readucere în actualitate a unei istorii bogate și a unei moșteniri culturale valoroase.
Proiectul de consolidare, restaurare și modernizare a Palatului Universității, cu o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați, vizează transformarea clădirii într-un centru multifuncțional, care să îmbine istoria cu funcționalitatea modernă.
Sursa: Economistul.ro
