Discuțiile-maraton dintre Statele Unite și Iran, desfășurate la Islamabad, nu au dus la un acord final, dar negocierile ar putea continua, au declarat oficiali americani și din regiune. Președintele Donald Trump rămâne deschis la reluarea negocierilor față în față, dacă va considera că Teheranul este pregătit să cedeze cererilor americane.
Oficiali din administrația Trump discută intern despre o potențială a doua întâlnire cu oficiali iranieni, înainte de expirarea armistițiului pe 21 aprilie. Nu este clar dacă o asemenea întâlnire se va concretiza. Surse afirmă că se analizează posibile date și locații, în cazul în care discuțiile în curs cu Iranul și mediatorii din regiune vor înregistra progrese.
Blocajul negocierilor și presiunile asupra Iranului
Iranul consideră că deține o pârghie substanțială asupra Statelor Unite. Aceasta se datorează închiderii efective a Strâmtorii Ormuz, o poziție clară pentru negociatori la Islamabad. Donald Trump și vicepreședintele JD Vance au o altă perspectivă. Ei consideră că Iranul este slăbit și ar fi înțelept să accepte cererile americane. Blocada porturilor iraniene este văzută ca o tactică de presiune suplimentară. Scopul este de a aduce Iranul la masa negocierilor într-o manieră mai conciliantă.
Donald Trump a afirmat că Iranul a sunat administrația în cursul dimineții, exprimând dorința de a încheia un acord. Președintele nu a precizat cine a efectuat apelul sau cine l-a primit la Washington. Blocada impune o nouă doză de incertitudine. Nu este clar cât de departe este dispusă SUA să meargă din punct de vedere militar pentru a o impune, dar nici modul în care Iranul ar putea reacționa.
Oficialii administrației americană rămân încrezători că se poate ajunge la o soluție diplomatică. În funcție de ritmul negocierilor, SUA și Iranul ar putea prelungi termenul limită al armistițiului. O sursă regională a declarat că ar putea avea loc o nouă rundă de negocieri. Turcia depune eforturi pentru a reduce diferendele dintre cele două părți.
Posibile puncte de discuție și propuneri
Întâlnirea de la Islamabad, care a durat 21 de ore, a reprezentat punctul culminant al unor săptămâni de negocieri. Au participat oficiali americani de rang înalt și intermediari din Pakistan, Turcia, Egipt și Oman. Geneva și Islamabad sunt din nou pe masă ca opțiuni potențiale pentru o altă rundă de negocieri.
Oficialii administrației susțin că era puțin probabil ca o singură întâlnire să ducă la un acord final. Mulți oficiali ai administrației nu doresc reluarea atacurilor militare. Mulți recunoscând că și americanii devin din ce în ce mai nerăbdători în legătură cu războiul.
Parametrii nenegociabili stabiliți de SUA includ încetarea de către Iran a activităților de îmbogățire a uraniului. Se solicită demontarea instalațiilor nucleare, care au fost grav avariate în timpul unui bombardament american. De asemenea, se dorește recuperarea celor peste 400 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit despre care se crede că sunt îngropate sub pământ.
Impactul blocadei și perspective viitoare
Blocajul naval al SUA subliniază modul în care redeschiderea Strâmtorii Hormuz a devenit rapid un obiectiv principal al războiului. A devenit clar pentru oficialii americani că Iranul este dispus și capabil să îndure bombardamente pentru a-și menține controlul asupra căii navigabile. Blocada prezintă, de asemenea, noi riscuri pentru Marina SUA. Aceasta se confruntă cu amenințările asimetrice ale ambarcațiunilor rapide iraniene, dronelor și minelor în apele disputate.
Administrația Trump a amânat anterior luarea unei măsuri atât de drastice. Se spera să se găsească alternative care ar putea stimula fluxul de petrol prin strâmtoare și să mențină prețurile la energie la un nivel scăzut. Unii analiști consideră că Iranul ar putea rezista presiunii economice cel puțin în următoarele trei-patru săptămâni. Blocajul va testa capacitatea Casei Albe de a gestiona prețurile mari la benzină. Oprirea exporturilor de petrol iranian ar putea agrava criza globală a aprovizionării cu energie.
