Conform Știrile ProTV: Astronomii au descoperit o entitate cosmică uimitoare, denumită provizoriu MoM-BH-1, care sfidează înțelegerea actuală a Universului. Obiectul, comparabil ca dimensiune cu Sistemul Solar, emite de 100 de miliarde de ori mai multă energie decât o stea obișnuită, un nivel comparabil cu cel generat de o gaură neagră. Acest fenomen cosmic datează din perioada de acum aproximativ 660 de milioane de ani după Big Bang.
Misterul „micilor puncte roșii”
Descoperirea a fost realizată cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb, instrument care, de la lansarea sa în 2022, a identificat o serie de obiecte cosmice neașteptat de luminoase din Universul timpuriu, supranumite „mici puncte roșii”. Acestea au ridicat numeroase semne de întrebare în rândul comunității științifice. „Ce sunt, de fapt, aceste obiecte a fost unul dintre cele mai dezbătute subiecte din era JWST”, a declarat Rohan Naidu, autorul principal al studiului publicat în revista Nature și cercetător la Universitatea din Hawaii.
Echipa de cercetători încerca inițial să elucideze un alt mister: de ce telescopul James Webb continuă să descopere galaxii extrem de luminoase într-o fază atât de timpurie a Universului, când se credea că acestea nu ar fi avut suficient timp să acumuleze o asemenea masă. Analizând imaginile furnizate de telescop, oamenii de știință au observat unul dintre aceste neobișnuite mici puncte roșii.
O sursă de energie neconvențională
Robert Simcoe, coautor al studiului și cercetător la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), a explicat că obiectele cosmice roșii sunt adesea asociate cu prezența prafului cosmic, similar modului în care fumul incendiilor de vegetație poate colora cerul în roșu. Cu toate acestea, după o analiză amănunțită a datelor, cercetătorii au constatat că, la anumite lungimi de undă, lumina obiectului dispărea complet. Această observație a sugerat că praful nu era responsabil pentru culoarea roșiatică, ci mai degrabă hidrogenul gazos.
Deși prezența hidrogenului explica culoarea, nu oferea o explicație pentru imensa cantitate de energie emisă. „Nu poți obține această energie prin fuziune nucleară, care reprezintă sursa de energie din interiorul tuturor stelelor”, a subliniat Naidu.
Ipoteza stelei-găurii negre
Prin utilizarea simulărilor computerizate, echipa a ajuns la concluzia că cel mai probabil obiectul este alimentat de o gaură neagră situată în centrul său, înconjurată de un strat de gaz care îi conferă aparența unei stele. Obiectul a fost denumit MoM-BH-1. Acronimul BH provine de la expresia „black hole star” (stea-gaură neagră), iar cifra 1 indică convingerea cercetătorilor că ar putea exista și alte entități similare în Univers. „Fiecare dintre aceste mici puncte roșii este compatibil cu ipoteza că ar putea fi o stea-gaură neagră”, a concluzionat Naidu.
Sursa: Știrile ProTV
