Noul director al agenției antifraudă a Uniunii Europene, Petr Klement, avertizează că fondurile masive alocate pentru reînarmarea țărilor europene reprezintă un ”magnet” pentru infractorii dornici să profite de investițiile istorice în sectorul apărării. Acesta a subliniat că organismul de supraveghere antifraudă OLAF înregistrează o creștere a semnalărilor privind ”abateri în domeniul apărării, în special în proiecte de cercetare sau achiziții”.
Creșterea riscurilor în contextul investițiilor masive
Investițiile sporite în apărare sunt direct proporționale cu riscul de fraudă, a explicat Klement, care a preluat conducerea OLAF în luna februarie. Principalul ”magnet” pentru escroci sunt chiar banii, a adăugat acesta. OLAF investighează fraudele și neregulile legate de bugetul comun al UE, fonduri utilizate de statele membre pentru a finanța proiecte de apărare, în special după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022. Acestea includ un program de 500 de milioane de euro pentru finanțarea munițiilor, împrumuturi de apărare susținute de UE în valoare de 150 de miliarde de euro și un program pentru industria de apărare în valoare de 1,5 miliarde de euro.
”Întrucât aceștia sunt banii cetățenilor europeni și întrucât OLAF are sarcina de a… proteja interesele financiare, suntem ferm dedicați și suntem în gardă”, a declarat Klement, referindu-se și la viitorul buget al UE de 2 trilioane de euro, aflat în curs de negociere. Pe baza investigațiilor, agenția face recomandări statelor membre și agențiilor UE pentru recuperarea fondurilor fraudate. Anul trecut, OLAF a solicitat statelor membre să recupereze 597 de milioane de euro pierdute din cauza fraudei sau a altor abateri și să prevină cheltuirea a 18,1 milioane de euro. În ultimul deceniu, anchetele OLAF au dus la recuperarea a 6,8 miliarde de euro.
Modalități de fraudare și lacune legislative
Klement a refuzat să comenteze cazuri specifice legate de apărare, dar a menționat ”manipularea licitațiilor publice, prețuri exagerate, clientelism și corupție” ca fiind principalele probleme din acest sector. Acesta a subliniat că astfel de cazuri sunt mai probabile în țările ”cu un sistem de control mai slab”. ”Oportunitatea de a fura bani îi atrage pe cei care vor să fure”, a adăugat Klement. Fostul procuror-șef adjunct la Parchetul European (EPPO) a evidențiat cooperarea dintre OLAF și EPPO ca fiind o prioritate, incluzând investigații comune și schimburi de informații.
Autoritățile din statele membre sau EPPO au sarcina de a iniția proceduri judiciare pe baza constatărilor OLAF, o lacună legală care a condus la situații precum cea a Ungariei, unde unele anchete nu au fost suficient de bine investigate. Ungaria a recuperat și a predat mai puțin de o cincime din fondurile semnalate de OLAF pentru potențiale fraude între 2015 și 2024. Alegerea lui Peter Magyar, care l-a detronat pe premierul Viktor Orban, ar putea aduce schimbări, întrucât Magyar a anunțat că Ungaria se va alătura EPPO. Klement a considerat mișcarea ca fiind un pas ”foarte pozitiv” și că va ajuta la combaterea fraudei.
