Conform Cursdeguvernare.ro: România și Bulgaria au pornit în același timp pe drumul investițiilor în capacități de stocare a energiei, beneficiind de aceleași instrumente europene de finanțare. Totuși, rezultatele obținute de cele două țări sunt profund diferite, sugerând o strategie divergence în abordarea securității energetice.
Strategii divergente pentru stocarea energiei
În timp ce România și-a concentrat eforturile pe construirea de capacități de producție intermitente, precum parcuri fotovoltaice și eoliene, și a amânat investițiile în centrale pe gaz, Bulgaria a ales o cale opusă. Potrivit informațiilor, Bulgaria a alocat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) peste 600 de milioane de euro pentru stocarea energiei, completând aceste investiții cu încă 1,2 miliarde de euro. Această diferență majoră în priorități explică decalajul tot mai mare în performanța sistemelor energetice.
Abordarea românească a fost criticată pentru că a subvenționat producția intermitentă, fără a asigura în paralel capacitățile necesare de echilibrare. Întârzierea demarării unor proiecte vitale, precum cele pe gaz, lasă sistemul vulnerabil în fața fluctuațiilor producției din surse regenerabile. Această strategie pare să fi neglijat importanța stocării ca element esențial pentru integrarea eficientă a energiei verzi în rețea.
Investiții masive în stocare în Bulgaria
Bulgaria, pe de altă parte, a demonstrat o viziune strategică mai coerentă. Alocarea semnificativă de fonduri prin PNRR pentru stocarea energiei, dublată de investiții suplimentare consistente, indică o dorință fermă de a construi un sistem energetic rezilient. Această strategie ar trebui să permită o mai bună gestionare a producției intermitente, asigurând continuitatea alimentării cu energie electrică.
Specialiștii în domeniu subliniază că stocarea energiei este crucială pentru stabilitatea rețelei, mai ales pe măsură ce ponderea surselor regenerabile crește. Fără capacități adecvate de stocare, producția din surse solare și eoliene poate deveni o povară, creând dezechilibre și necesitând adesea reconectarea la surse convenționale, mai puțin ecologice.
Impactul asupra tranziției energetice
Diferența de abordare între România și Bulgaria ar putea avea consecințe pe termen lung asupra tranziției energetice și a independenței energetice a celor două țări. În timp ce Bulgaria pare să construiască infrastructura necesară pentru un viitor energetic sustenabil, România riscă să rămână dependentă de soluții pe termen scurt și de importuri de energie.
Lipsa investițiilor în stocare și dependența de producția intermitentă au contribuit la volatilitatea prețurilor energiei în România. Un sistem energetic robust necesită o combinație echilibrată între producție, stocare și transport, elemente care par să fi fost tratate diferit de către cele două guverne.
Bulgaria a anunțat deja implementarea unor proiecte majore de stocare, cu scopul de a crește capacitatea națională la peste 2 gigawați.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
