Conform Mediafax: România nu a înregistrat incidente cibernetice majore confirmate public asupra instituțiilor sau infrastructurii critice în trimestrul al doilea al anului, însă există avertizări cu privire la vulnerabilități și campanii de fraudă. Datele sunt prezentate în Buletinul trimestrial statistic de securitate cibernetică publicat de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
La nivel global, presiunea cibernetică a atins un nou record, înregistrând 2.270 de atacuri pe organizație pe săptămână, o creștere de 17% față de aceeași lună din anul precedent.
Vulnerabilitățile, principala poartă de intrare pentru atacatori
Principalul vector prin care atacatorii reușesc să pătrundă în sisteme este exploatarea vulnerabilităților nereparate. Acestea au reprezentat 31% dintre breșele inițiale, depășind astfel utilizarea abuzivă a credențialelor, care a scăzut la 13%. Costul mediu global al unei breșe de securitate cibernetică a atins un nivel record de 4,99 milioane de dolari.
Ransomware-ul rămâne o amenințare persistentă. În trimestrul analizat, au fost identificate 2.125 de victime, o scădere modestă de 1,8% față de primele trei luni ale anului. Totuși, ecosistemul infracțional s-a fragmentat considerabil, cu 93 de grupări de ransomware active, un nou maxim istoric. Grupul Qilin a continuat să fie lider în acest trimestru, dar atacurile individuale din luna iunie au fost dominate de gruparea TheGentlemen.
Ascensiunea phishing-ului asistat de inteligența artificială
Inteligența artificială joacă un rol tot mai important în arsenalul atacatorilor cibernetici. Conform datelor analizate de DNSC, atacurile de tip „device-code phishing”, concepute inclusiv pentru a ocoli mecanismele de autentificare multifactor, au înregistrat o creștere spectaculoasă de 1.380%.
Atacatorii dispun acum de kituri comerciale care permit generarea automată de mesaje-capcană personalizate, facilitând desfășurarea unor campanii de phishing la o scară mult mai largă. Această capacitate de automatizare și personalizare face aceste atacuri mai dificil de detectat și de combătut.
Situația din România și riscuri suplimentare
În ceea ce privește România, sursele publice consultate de DNSC nu indică incidente majore confirmate care să fi afectat instituții publice, spitale sau operatori de infrastructură critică în al doilea trimestru.
Cu toate acestea, au existat amenințări concrete. DNSC a emis 12 alerte referitoare la vulnerabilități critice, dintre care patru erau deja exploatate activ. De asemenea, au fost semnalate campanii de fraudă online, precum mesajele SMS false distribuite în numele Ghișeul.ro, care notificau despre presupuse amenzi restante.
Raportul subliniază și progresul organizațiilor din România în evaluarea maturității cibernetice, 1.126 de entități participând la un proiect finanțat prin PNRR. Poziționarea geografică a țării pe flancul estic al NATO adaugă riscuri suplimentare, incluzând operațiuni hacktiviste pro-ruse și potențiale activități de spionaj cibernetic. Gestionarea promptă a vulnerabilităților și actualizarea sistemelor informatice sunt esențiale, în contextul în care atacurile exploatează tot mai frecvent vulnerabilități cunoscute.
Sursa: Mediafax
