Conform Mediafax: Investițiile în infrastructura critică pentru gestionarea resurselor de apă au crescut exponențial în acest an, ajungând la 250 de milioane de lei, de cinci ori mai mult față de anul trecut, când suma alocată a fost de 50 de milioane de lei. Această majorare substanțială vine după decenii în care astfel de lucrări nu au beneficiat de prioritizare suficientă, a declarat ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
Situația din anii precedenți
Ministrul Mediului a subliniat că problemele actuale legate de accesul la apă nu sunt noi, iar numărul comunităților afectate de restricții a fost similar și în anul precedent. „Doar că aceste cifre, să știți, nu sunt noi. Și anul trecut am avut cam exact același număr de comunități care aveau restricții fără acces la apă 24 din 24, exact din probleme de secetă”, a explicat Diana Buzoianu.
Această situație a determinat autoritățile să direcționeze o pondere mult mai mare din fondurile disponibile către infrastructura necesară gestionării apei. „Tocmai de aceea, anul acesta de exemplu, ce am făcut noi la apele române, a fost că am alocat un procent record din banii care erau la apele române și din bugetul național pentru lucrări în infrastructura critică, pentru acces la apă sau lucrări de baraje”, a afirmat Buzoianu.
Bugetul pentru lucrări: de la 50 la 250 de milioane de lei
Alocările din bugetul național pentru lucrări specifice de infrastructură, precum baraje, diguri și poldere, au înregistrat o creștere de cinci ori. „Adică să vă faceți o idee, anul trecut din bugetul național au fost alocați și cheltuiți 50 de milioane de lei pentru baraje, diguri, poldere. Anul acesta sunt 250 de milioane de lei. Asta înseamnă un număr record de lucrări care au început sau care au primit bani”, a declarat Diana Buzoianu.
O schimbare importantă s-a operat și în modul în care Administrația Națională „Apele Române” utilizează fondurile. Pentru prima dată în istoria instituției, peste 50% din cheltuielile destinate bunurilor și serviciilor sunt direcționate către lucrări de mentenanță pentru infrastructura critică. „Pe această categorie este pentru prima dată în istoria ANAR când peste 50% din cheltuielile respective se duc pe lucrări de mentenanță pentru infrastructura critică, la baraje, diguri și poldere”, a precizat ministrul.
În prezent, numeroase șantiere sunt deschise și lucrări efective se desfășoară la nivel național, reprezentând un număr record de intervenții comparativ cu anii anteriori. Această activitate intensă vizează consolidarea capacității de gestionare a resurselor de apă.
Impactul investițiilor constante
Ministrul Mediului a legat vulnerabilitatea unor comunități în fața secetei de investițiile insuficiente acumulate în ultimele decenii. Ea a susținut că situația actuală ar fi fost cu mult diferită dacă infrastructura ar fi beneficiat de finanțare constantă pe parcursul ultimilor 35 de ani. „Gândiți-vă ce ar fi însemnat să se facă aceste investiții un an de zile, 35 de ani de zile, constant, să se facă ce s-a făcut anul acesta ca prioritizare în ultimii 35 de ani de zile”, a declarat Buzoianu.
O politică susținută de investiții ar fi redus semnificativ vulnerabilitatea localităților care se confruntă în prezent cu probleme de alimentare cu apă. „Eu vă garantez că astăzi, unde există secetă care distruge comunități că nu au acces la apă, în acele comunități cu 35 de ani de zile prioritizați banii așa cum au fost anul acesta, vă garantez că comunitățile respective erau mult mai în siguranță și erau cu mult mai mult acces la apă”, a afirmat Diana Buzoianu.
Declarațiile ministrului vin în contextul în care seceta prelungită și debitele reduse pun o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă din mai multe regiuni ale țării. Autoritățile monitorizează atent evoluția situației hidrologice pe parcursul lunii august.
Sursa: Mediafax
