O escaladare a conflictului din Iran ar putea declanșa o recesiune globală, inflație galopantă și turbulențe pe piețele financiare, avertizează Fondul Monetar Internațional (FMI). Instituția, cu sediul la Washington, a emis acest avertisment marți, pe fondul creșterii tensiunilor în Orientul Mijlociu și al incertitudinii economice globale. Impactul economic al conflictului pare să se amplifice.
FMI a revizuit în scădere prognozele de creștere pentru 2026, luând în considerare impactul actual al războiului. În raportul său semestrial, FMI estimează că Marea Britanie va înregistra cea mai abruptă scădere a creșterii economice și cea mai ridicată rată a inflației dintre țările G7 în acest an. Scenariul cel mai pesimist, denumit “scenariul grav”, presupune un război prelungit și prețuri ridicate la energie.
În acest caz, FMI anticipează o scădere a creșterii globale sub 2% în 2026. O astfel de situație ar putea conduce la o „recesiune globală critică”, un fenomen care s-a mai produs de doar patru ori începând cu anul 1980.
Efectele asupra economiei globale
Prețurile energiei au crescut constant în ultimele șase săptămâni, de la începutul conflictului dintre SUA-Israel și Iran. În cel mai rău scenariu, petrolul ar putea ajunge la 110 dolari pe baril în acest an și la 125 de dolari pe baril în 2027. În contextul negocierilor eșuate dintre SUA și Iran, împreună cu blocada americană asupra Strâmtorii Ormuz și a porturilor iraniene, prețurile petrolului au depășit din nou 100 de dolari pe baril.
Creșterea prețurilor la țiței și gaze, blocarea Strâmtorii Ormuz și eșecul negocierilor de pace ar putea determina o creștere a inflației globale la 6% anul viitor. Această evoluție ar putea forța băncile centrale să majoreze dobânzile. FMI a subliniat că importatorii de energie și țările în curs de dezvoltare vor fi cele mai afectate.
Pentru Statele Unite, FMI a redus prognoza de creștere economică pentru 2026 cu 0,1 puncte procentuale, ajungând la 2,3%. Marea Britanie se confruntă cu cea mai drastică revizuire în scădere dintre toate țările G7, prognoza fiind redusă cu 0,5 puncte procentuale, la 0,8%. Totodată, inflația este estimată să urce la aproape 4%.
Răspunsuri la nivel global
Miniștrii de finanțe și șefii băncilor centrale din întreaga lume s-au reunit la Washington pentru reuniunile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale, unde au discutat despre impactul războiului asupra economiei globale. Ministrul de Finanțe al Regatului Unit, Rachel Reeves, va folosi aceste reuniuni pentru a solicita un răspuns coordonat la consecințele economice ale războiului.
Rachel Reeves a declarat: „Războiul din Iran nu este războiul nostru, dar va avea un cost pentru Regatul Unit. Acestea nu sunt costuri pe care mi le-am dorit, dar sunt costuri la care va trebui să răspundem. Am promis că abordarea mea economică față de această criză va fi atât adaptată la o lume în schimbare, cât și responsabilă în interesul național, menținând inflația și ratele dobânzilor sub control pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile.”
FMI a prezentat trei scenarii posibile în raportul său “Perspectivele economice mondiale”. Într-o “prognoză de referință”, creșterea globală ar scădea la 3,1% în 2026, cu o revizuire în scădere de 0,1 puncte procentuale față de raportul precedent. Inflația globală ar urca la 4,4%.
Într-un “scenariu nefavorabil”, creșterea economică ar scădea la 2,5% în acest an, iar inflația ar urca la 5,4%. În “scenariul grav”, creșterea economică globală s-ar prăbuși la aproximativ 2% în acest an. Pierre-Olivier Gourinchas, economistul-șef al FMI, a declarat: “Măsurile nețintite – plafoane de preț, subvenții și intervenții similare – sunt populare. Dar ele sunt adesea prost concepute și costisitoare.”
