Războiul cu Iranul zguduie economia americană: creșterea prețurilor la energie, principalul efect
Războiul cu Iranul începe să își facă simțită prezența în economia Statelor Unite, cu efecte vizibile, dar și mai puțin evidente. Creșterea prețurilor la energie este, până acum, principalul efect, potrivit analiștilor. Deși temerile privind o recesiune au crescut, majoritatea experților consideră că impactul asupra produsului intern brut va fi moderat.
Inflația, o amenințare persistentă
Durata conflictului rămâne factorul crucial. Un armistițiu ar putea diminua treptat efectele inflaționiste, în timp ce reluarea luptelor ar crea incertitudine și ar putea pune în pericol creșterea economică fragilă din ultimele luni. „Va eroda o parte din creștere, dar economia va rezista. Problema mai mare este incertitudinea”, a declarat Mike Skordeles, șeful departamentului de analiză economică pentru SUA la Truist Advisory Services.
Această incertitudine planează asupra economiei americane de aproape un an, de când președintele Donald Trump a introdus tarifele comerciale. Conflictul cu Iranul a amplificat presiunea, ridicând întrebări despre caracterul temporar al inflației, reacția consumatorilor și impactul asupra economiilor dependente de importurile de energie. Reacția Rezervei Federale și a altor bănci centrale este crucială în acest context.
„Iranul este important, iar prețul petrolului este important. Dar veniturile și alți factori continuă să susțină economia”, a mai spus Skordeles. El a adăugat că incertitudinea determină Rezerva Federală să amâne eventuale reduceri ale dobânzilor, menținând costurile de împrumut mai ridicate pentru consumatori.
Consumul și perspectivele economice
Creșterea dobânzilor vine într-un moment dificil, cu prețul benzinei în creștere și vânzările de locuințe existente în scădere. Cu toate acestea, cheltuielile efectuate cu carduri de debit și credit au crescut cu 4,3% în martie, alimentate în principal de un salt al cheltuielilor la benzinării, dar și de cheltuieli solide, excluzând combustibilii. Rambursările mai mari de taxe primite de contribuabili ar putea susține consumul.
Sondajele privind încrederea consumatorilor arată un nivel scăzut, însă legătura cu comportamentul real de consum nu este întotdeauna directă. David Kelly de la JPMorgan Asset Management estimează că cheltuielile reale ale consumatorilor vor continua să crească, dar într-un ritm lent. Evoluția prețului petrolului rămâne esențială pentru perspectivele economice. Joseph Brusuelas de la RSM consideră că un nivel de 125 de dolari pe baril pentru petrolul West Texas Intermediate ar deveni problematic pentru economie. Prețul era miercuri dimineața în jur de 91 de dolari.
Economiștii estimează că efectul net al războiului va fi o încetinire moderată a creșterii economice, dar nu o criză majoră. Goldman Sachs și-a redus prognoza de creștere economică pentru acest an la 2%. Rezerva Federală din Atlanta estimează o creștere de aproximativ 1,3% în primul trimestru. Banca de investiții consideră că activitatea economică mai slabă ar putea duce la o ușoară creștere a șomajului, până la 4,6% la sfârșitul anului.
În același timp, Goldman Sachs anticipează că Rezerva Federală ar putea reduce dobânzile de două ori în a doua parte a anului, în septembrie și decembrie. Principalul obstacol pentru banca centrală rămâne inflația. Indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,9% în martie, ducând rata anuală a inflației la 3,3%. Impactul conflictului nu se limitează la Statele Unite, Europa și Asia fiind vulnerabile. Indicele global al presiunilor asupra lanțurilor de aprovizionare calculat de Rezerva Federală din New York a atins în martie cel mai ridicat nivel din ianuarie 2023.
Sursa: News.ro
