Conform Stiripesurse.ro: Agenția de evaluare financiară Moody’s a menținut, vineri, ratingul de țară al României la „Baa3 cu perspectivă negativă”. Acest verdict, deși tehnic, are un impact direct asupra economiei naționale, influențând costul împrumuturilor statului și, prin efecte în cascadă, dobânzile pentru populație și firme, cursul leului, investițiile, locurile de muncă și deciziile privind bugetul.
Reconfirmarea ratingului suveran pe 7 august plasează România în categoria țărilor considerate eligibile pentru numeroși investitori instituționali. Ratingul funcționează ca o carte de vizită pe piețele financiare, indicând soliditatea financiară a statului atunci când acesta recurge la împrumuturi. Scala Moody’s începe cu „Aaa”, nivelul de risc de credit cel mai scăzut, și coboară până la „C”. Ratingul Baa3 este ultima treaptă înainte de categoria „junk”, cea nerecomandată investițiilor, confirmând că România rămâne deasupra liniei de risc ridicat.
Ce înseamnă perspectiva negativă
Perspectiva negativă indicată de Moody’s semnalează o probabilitate mai mare ca ratingul să fie ajustat în jos pe termen mediu, comparativ cu o perspectivă stabilă. Agenția reevaluează situația, de obicei, în decurs de 12-18 luni, deși o modificare poate surveni mai rapid sau mai lent. Vulnerabilitățile menționate includ dificultatea consolidării fiscale într-un context politic fragmentat, necesarul mare de finanțare, costurile cu dobânzile și creșterea datoriei publice.
Cel mai direct efect al ratingului se resimte atunci când Ministerul Finanțelor contractează împrumuturi. Investitorii solicită o dobândă care să reflecte riscul asumat. O percepție deteriorată asupra capacității țării de a-și achita datoriile poate scumpi finanțarea, iar costurile dobânzilor sunt suportate, în final, din bugetul de stat. O pondere tot mai mare a veniturilor alocată serviciului datoriei lasă mai puțini bani pentru investiții în sănătate, educație, infrastructură sau salarii.
Efectele asupra economiei
Un domino de efecte poate escalada spre creșteri ale taxelor. Fondul Monetar Internațional (FMI) avertizează că facturile tot mai mari pentru dobânzile datoriei publice concurează direct cu alte priorități bugetare, putând impune, pe termen lung, alegeri între taxe mai mari și cheltuieli mai mici. Chiar dacă indicatori precum ROBOR sau IRCC nu sunt stabiliți direct de Moody’s, există o legătură între riscul suveran și sistemul financiar. Băncile dețin titluri de stat, iar obligațiunile suverane reprezintă un reper pentru costul capitalului în economie.
Într-un scenariu de creștere semnificativă a dobânzilor cerute de investitori României, presiunea se poate transmite asupra finanțării companiilor și populației. O retrogradare nu ar majora mecanic rata unui credit ipotecar, dar factori precum inflația, politica Băncii Naționale a României (BNR) și situația piețelor internaționale influențează costul banilor. Nici cursul valutar nu este stabilit de agențiile de rating, însă ratingurile sunt un factor important pentru investitorii străini. O deteriorare accentuată a încrederii în finanțele statului ar putea crește presiunea asupra activelor românești, inclusiv asupra leului. Un leu mai slab ar face importurile mai scumpe și creditele în valută mai costisitoare în lei.
Ratingul de țară contează și pentru companii. Riscul suveran este un reper pentru investitori, iar dacă finanțarea unei țări devine mai scumpă, companiile locale pot întâmpina condiții mai dificile. Costuri mai mari ale capitalului pot duce la amânarea proiectelor, investiții reduse sau o prudență sporită la angajări. Păstrarea categoriei „investment grade” limitează acest risc și ajută România să rămână accesibilă unui bazin mai larg de investitori.
Moody’s a indicat că perspectiva ar putea reveni la stabilă dacă se va contura un consens politic solid pentru continuarea consolidării fiscale după 2026. Printre semnalele urmărite se numără reducerea deficitului și capacitatea autorităților de a implementa reformele asumate. România continuă însă să se împrumute masiv, iar datoria și costurile dobânzilor sunt pe o traiectorie ascendentă.
Statul a evitat, pentru moment, o retrogradare care ar putea îngreuna și mai mult finanțarea, însă trebuie să continue să își reducă dezechilibrele bugetare pentru a rămâne deasupra pragului „investment grade”.
Sursa: Stiripesurse.ro
