Alexandru Rafila, fost ministru al Sănătății, a reacționat la acuzațiile privind modul în care a gestionat contractul cu Pfizer. Potrivit informațiilor, Rafila ar fi încercat să paseze responsabilitatea pentru o decizie crucială legată de contractul de vaccinuri către alte instituții. Reacția sa vine după ce au apărut detalii despre implicarea sa în negocierile privind acordul cu compania farmaceutică.
Reacțiile lui Rafila
În cadrul unei intervenții, Rafila a explicat că a prezentat fostului prim-ministru Nicolae Ciucă opțiunile disponibile în legătură cu contractul Pfizer. El a subliniat că nu a considerat necesar să informeze publicul despre aceste negocieri. Rafila a menționat că a venit cu o soluție către Guvernul României, care ar fi trebuit să asigure finanțarea și modificarea legislației privind achizițiile publice. Fostul ministru a menționat că nu a considerat oportun să facă declarații publice în perioada imediat următoare negocierilor.
Rafila a declarat că l-a informat pe Nicolae Ciucă, „personal” și „informal”, și l-a acuzat pe fostul premier că nu a acționat. El a adăugat că, indiferent de decizie, România ar fi fost nevoită să plătească o sumă importantă de bani.
Contextul deciziei privind contractul
În 2021, România a comandat 39 de milioane de doze de vaccinuri anti-COVID-19 de la Pfizer. Ministerul de Finanțe a subliniat încă din acel an că numărul de doze contractate depășea necesarul populației. În 2023, când pandemia se ameliorase, Comisia Europeană și Pfizer au încheiat un amendament (Amendamentul 5) care presupunea reducerea numărului de doze contractate și extinderea livrării până în 2026.
În acel moment, Alexandru Rafila a avut de ales între două variante: acceptarea Amendamentului 5 sau neacceptarea acestuia. Acceptarea amendamentului ar fi costat România 216.343 milioane de euro, în timp ce neacceptarea ar fi generat costuri de 375.122 milioane de euro, plus cheltuieli de judecată.
Pasiunea responsabilității
Fostul ministru al Sănătății a solicitat premierului de la acea vreme, Nicolae Ciucă, și Ministerului de Finanțe, condus de Marcel Boloș, să decidă care este abordarea corectă. Ministerul de Finanțe a subliniat, în același an, că decizia aparținea exclusiv Ministerului Sănătății.
