Se pare că un hormon natural ar putea fi cheia pentru combaterea obezității, cel puțin în cazul șoarecilor. O echipă de cercetători din Statele Unite a descoperit mecanismul prin care hormonul FGF21 acționează asupra creierului, accelerând arderea energiei în organism. Această descoperire ar putea deschide noi perspective în terapia obezității și a afecțiunilor hepatice.
Hormonul care luptă cu kilogramele
Studiul, publicat într-o revistă științifică de renume, detaliază modul în care FGF21 influențează metabolismul. Cercetările au arătat că hormonul trimite semnale către o regiune specifică a creierului, responsabilă de controlul metabolismului și al apetitului. Această zonă este similară cu cea vizată de medicamentele GLP-1, precum Ozempic și Wegovy, utilizate în tratamentul obezității. Diferența constă în mecanismul de acțiune: în loc să suprime pofta de mâncare, FGF21 stimulează arderea energiei.
Un nou traseu către pierderea în greutate
Dr. Matthew Potthoff, cercetătorul principal al studiului, a declarat că echipa sa a fost surprinsă să descopere că semnalele FGF21 ajung în creierul posterior, mai exact în nucleul tractului solitar (NTS) și aria postremă . Aceste regiuni comunică apoi cu o altă structură cerebrală, nucleul parabrachial. Potthoff a explicat că identificarea acestui circuit specific ar putea duce la crearea unor terapii mai țintite, cu mai puține efecte secundare. Analogii FGF21 sunt deja testați în studii clinice pentru steatohepatita asociată disfuncției metabolice (MASH), o formă severă de boală hepatică. Această cercetare ar putea oferi o alternativă promițătoare la medicamentele existente.
Perspective de viitor
Deși atât FGF21, cât și medicamentele GLP-1 vizează zone similare ale creierului, efectele lor sunt distincte. În timp ce GLP-1 reduce consumul de alimente, FGF21 crește activitatea metabolică. Potthoff și echipa sa sunt încrezători că cercetările lor pot conduce la noi tratamente atât pentru obezitate, cât și pentru MASH. Studiile ulterioare vor investiga dacă acest circuit neuronal influențează și capacitatea FGF21 de a inversa efectele MASH.
