Proprietarii Palatului Știrbey, de pe Calea Victoriei, au reușit să transforme o parcare publică în una privată, un gest care a stârnit controverse și reacții dure din partea autorităților și a vocii publice. În ultimele zile, imaginea unor bariere montate abuziv la intrarea și ieșirea din spațiul destinat inițial pentru parcarea cetățenilor a ajuns să reprezinte simbolul unui conflict între interese private și patrimoniu public.
Barierele ilegale și reacția autorităților
Montarea unor bariere automate, fără autorizare, în fața Palatului Știrbey a fost semnalată pentru prima dată la sfârșitul anului trecut, când Alex Tocilescu a publicat pe Facebook fotografii în care denunța abuzul. În imaginile sale, barierele montate de proprietarii clădirii, deținută de compania Hagag Development Europe, blocau accesul public la o parcare de peste un deceniu, spațiu considerat până acum domeniu public. Între timp, o barieră a fost scoasă, însă cea de la intrare a rămas, iar spațiul are acum un aspect exclusivist, cu autoturisme de lux ocupând ultimele locuri libere.
Primăria Capitalei a reacționat rapid, instituind o plângere penală pentru autorizare ilegală. În răspunsul oficial, autoritatea menționează că verificările au dovedit faptul că nu a fost încheiat un contract de concesiune cu firma privată, ci doar un acord temporar pentru blocarea parcării pe durata lucrărilor de restaurare ale Palatului Știrbey. Autoritățile avertizează că montarea barierei, acționată cu baterii și plasată pe domeniul public, a fost ilegală și va fi desființată administrativ, în conformitate cu legislația în vigoare.
Cu toate acestea, realitatea de pe teren indică un alt fenomen: în ciuda deciziei de desființare, barierele rămân în picioare, iar spațiul public a fost transformat în teren de joc pentru interesul unor proprietari privatizați clandestin. La peste două luni de la semnalările inițiale, o vizită a reporterilor a confirmat dispariția barierei de ieșire, dar cea de la intrare continuă să limiteze accesul chiar și în condițiile în care spațiul e ocupat exclusiv de mașini de lux, astfel încât accesul cetățenilor rămâne prea dificil sau imposibil.
Contextul restaurării și controversele legale
Restaurarea Palatului Știrbey, un imobil de patrimoniu istoric, a fost finalizată în 2025 după o investiție considerabilă, iar clădirea a fost deschisă ca galerie comercială de lux. Cu toate acestea, proiectul a fost învăluit în polemici, numeroase organizații și experți în conservarea patrimoniului criticând modul în care s-au desfășurat lucrările. Specialiștii și ONG-urile precum Pro Patrimonio au cerut respectarea strictă a prevederilor legale pentru păstrarea identității arhitecturale și protejarea zonei din jur, inclusiv a grădinii și a elementelor originale ale clădirii.
Îngrijorările se concentrează pe faptul că restaurarea s-a făcut fără respectarea rigorii legale, iar construirea unor noi imobile sau schimbările aduse patrimoniului riscă să compromită valoroasa istorie a zonei. Autoritățile locale, pentru partea lor, afirmă că au avizat temporar ocuparea spațiului, doar pe perioada lucrărilor, și că orice modificare ulterioară trebuie să respecte legile în vigoare, inclusiv cele privind autorizarea de construcții.
Proprietarii și ultimele dezvoltări
După presiunile publice, proprietarii Palatului Știrbey au initiat demersuri pentru eliminarea barierei de la intrare, iar presa a surprins momentul în care aceasta a fost mutată pe roți, semn că gestionarea situației începe să se apropie de o soluție legală. În același timp, primarul general a făcut publice atitudinea și pașii instituției, dar și faptul că problema rămâne complicată prin existența unor interese private de lungă durată, acoperite de formalități legale insuficient urmărite.
Totodată, compania Hagag Development Europe a anunțat că va oferi un punct de vedere oficial pe marginea situației, iar autoritățile analizează posibilitatea de a proceda la controale și sancțiuni. În același timp, scandalul deschide discuții despre modul în care timpul și legislația permit transformarea unor spații publice în terenuri private, în condiții discutabile, și despre responsabilitatea administrației locale în gestionarea patrimoniului și a intereselor cetățenilor.
Rămâne de urmărit dacă, în următoarele săptămâni, decizia de desființare a barierei va fi aplicată efectiv și dacă zona Palatului Știrbey va rămâne un exemplu de respectare a legii sau va continua să fie scena unor interese private și conflicte administrative. Cum răspunsul oficial al acțiunilor este aproape, întrebarea principală rămâne dacă autoritățile vor reuși să recupereze controlul asupra unui spațiu deja transformat, pentru moment, într-un simbol al ambiguității legale și al vulnerabilității patrimoniului urban.
