AcasaTehnologie › Primirea și modificarea datelor de domiciliu în sistemul…
Tehnologie

Primirea și modificarea datelor de domiciliu în sistemul electronic al cetățenilor români navighează încă pe un teren delicat, în ciuda promisiunilor de digitalizare totală

9 martie 2026 · 9 mart. 2026
Primirea și modificarea datelor de domiciliu în sistemul electronic al cetățenilor români navighează încă pe un teren delicat, în ciuda promisiunilor de digitalizare totală

Primirea și modificarea datelor de domiciliu în sistemul electronic al cetățenilor români navighează încă pe un teren delicat, în ciuda promisiunilor de digitalizare totală. În ciuda eforturilor de modernizare a serviciilor de administrație publică, realitatea de pe teren rămâne mai complicată decât s-ar fi anticipat, în special în ceea ce privește actualizarea adresei pe buletinul electronic. Deși platforma “Fără Hârtie” reprezintă un pas important către digitalizarea completă, utilizatorii se confruntă, momentan, cu o serie de dificultăți practice care limitează accesul la acest serviciu.

Actualizarea adresei: un proces dificil și limitat la București

Deși tehnic vorbind, sistemul este gata să proceseze schimbări de domiciliu, în praktik sunt introduse numeroase restricții. În prezent, cetățenii pot rescrie adresa doar la sediul central din București, iar procesul implică, cel mai adesea, deplasarea fizică și timpul petrecut la ghișeu. Mulți utilizatori s-au lovit de situații frustrante în care trebuie să-și refacă buletinul, să plătească din nou taxele aferente și să își petreacă ore în șir pe la instituții.

Un exemplu revelator este cel al unui cetățean care a dorit să actualizeze adresa în sistem, dar a fost informat că aceasta nu apare pe buletinul electronic. Concret, “Am solicitat modificarea domiciliului în sistem, întrucât nu este tipărit pe cartea de identitate electronică. Pentru că nu se poate face acest lucru trebuie să mă programez pentru schimbarea buletinului care a fost emis de doar câteva luni, să plătesc o nouă taxă, să se consume atât timpul meu, cât și resursele statului pentru reprintarea unui obiect nenecesar,” relatează cetățeanul.

Mai mult, utilizatorii au fost nevoiți să depună din nou documente necesare, precum certificate de naștere, acte de divorț sau contracte de proprietate, deși aceste documente fuseseră deja prezentate la emitere. Acest cadru complicat nu doar că întârzie actualizarea datelor, ci ridică și semne de întrebare cu privire la eficiența și scopul unui sistem digital construit pentru a simplifica viața cetățenilor.

De ce funcționează doar în București și când va fi extins la nivel național

Explicațiile oficiale indică motive tehnice pentru această întârziere. Direcția Generală de Evidență a Persoanelor (DGEP) precizează că funcția de rescriere a adresei pe cip necesită un ecosistem bine securizat pentru a proteja datele personale. Procesul implică predarea actului de identitate electronic, transportarea sa la sediul central din București pentru actualizare, și apoi returnarea. În plus, întreaga procedură durează de cinci ori mai mult față de emiterea unui buletin nou, ceea ce explică limitarea inițială la București.

“În prezent, se derulează operațiuni de dezvoltare la nivelul infrastructurii care asigură securitatea și criptarea datelor pentru extinderea acesteia, în perioada imediat următoare,” spun oficialii, dar precizează că pentru o funcționalitate completă și sigură, timpul de implementare se va întinde până la jumătatea anului 2026.

Ce urmează pentru cetățeni și reformele promise

Potrivit DGEP, odată finalizate aceste lucrări, actualizarea adresei va putea fi făcută fără deplasare fizică, la nivel național, simplu și sigur, chiar de acasă. Până atunci, cetățenii sunt puși în situația de a aștepta sau de a se pregăti să suporte costuri și haos birocratic, mai ales pentru cei care schimbă domiciliul frecvent sau se mută în alte județe.

“În contextul nivelului actual de dezvoltare, rescrierea informației referitoare la domiciliu presupune ca titularul să predea actul de identitate electronic, acesta să fie transportat în Municipiul București, informația să fie rescrisă și, ulterior, actul să fie restituit titularului,” precizează oficialii.

Cât timp, însă, tehnologia nu va fi pe deplin operațională în toate județele, platforma “Fără Hârtie” rămâne un instrument valoros pentru sesizarea problemelor și monitorizarea soluțiilor, ajutând cetățenii să fie cu un pas mai aproape de digitalizarea promisă de autorități. Rămâne de văzut dacă, până la termenul estimat pentru finalizarea proiectului, procesul va putea fi simplificat și mai mult, pentru a răspunde adevăratei nevoi de modernizare a administrației publice în România.

Sursa: Playtech.ro

0 articole alese azi