Conform HotNews: Dominic Fritz, liderul USR, a ieșit public cu un mesaj ferm pe Facebook în privința dezvăluirilor făcute de publicațiile Snoop și Recorder despre Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP). El este primul lider al unui partid parlamentar care se poziționează explicit în acest caz.
Acuzații grave și cereri de demitere
Anterior declarației lui Fritz, mai mulți parlamentari USR, precum Cătălin Drulă, Emanuel Ungureanu și Alexandru Dimitriu, au cerut demiterea șefului SPP. În contrast, Dominic Fritz a ales să solicite explicații din partea lui Pahonțu, subliniind gravitatea acuzațiilor.
„Sunt acuzații extrem de grave la care domnul general Pahonțu trebuie să răspundă. Dacă se confirmă că a făcut parte din aparatul represiv în 1989, datorăm victimelor Revoluției și generațiilor viitoare ca el să facă un pas înapoi”, a transmis Dominic Fritz printr-o postare pe rețeaua de socializare.
El a accentuat importanța aflării adevărului și responsabilitatea instituțiilor statului. „Este crucial să aflăm dacă instituțiile statului au ascuns proactiv adevărul în acest caz. Cine a știut ce, când? România nu poate avea un viitor bun fără să avem noi, ca societate, curajul și asumarea de a confrunta umbrele trecutului. Nu poate să existe niciun dubiu asupra valorilor care guvernează la cel mai înalt nivel al statului român”, a scris Fritz.
Ignorarea publică și rolul presei
Liderul USR a criticat modul în care cazul este tratat în spațiul public, remarcând reticența unor instituții media. „Discuția despre acest caz pare să fie una purtată aproape în șoaptă, ignorată de marile televiziuni, ne spune multe despre starea democrației în 2026. Este datoria noastră a tuturor să nu facem parte din cartelul băgatului sub preș”, a adăugat Fritz.
El a amintit de inițiativele legislative ale USR pentru un control civil sporit asupra serviciilor de informații și pentru limitarea mandatelor directorilor acestora. Fritz a mărturisit că aceste demersuri i-au atras critici și sugestii de a adopta o poziție mai moderată, dar și-a reafirmat convingerea că adevărul nu poate fi un subiect tabu. „Sunt convins că nu pot exista tabuuri într-o societate care se respectă. Fix adevărul este ceea ce ne cere mult invocatul interes național”, a conchis liderul USR.
Investigațiile recorder și snoop
Potrivit unei investigații publicate de Recorder, Lucian Pahonțu ar fi făcut parte din forțele de represiune trimise de Nicolae Ceaușescu să înăbușe protestele izbucnite în 21 decembrie 1989, în zona Hotelului Intercontinental din București. Materialul relevă și implicarea sa în evenimentele din 13 iunie 1990, când manifestanți au fost agresați și arestați în Piața Universității. În dosarul Revoluției, Pahonțu a declarat, conform Recorder, că nu a avut contact cu manifestanții.
Dificultăți în verificarea CNSAS
Site-ul de investigații Snoop a adus în atenție un aspect legat de lipsa unei decizii CNSAS privind eventuala colaborare a lui Pahonțu cu Securitatea, deși acesta conduce SPP din decembrie 2005. Investigativii au descoperit că, timp de 18 ani, generalul nu a primit nicio hotărâre din partea Colegiului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) privind calitatea sa de lucrător al Securității.
Verificarea din oficiu de către CNSAS nu a început „cu prioritate” în 2008, la intrarea în vigoare a legii deconspirării. Conform Consiliului, verificarea poate fi demarată doar dacă Pahonțu depune o declarație pe proprie răspundere, asumată sub sancțiunea falsului în declarații, privind eventuala sa calitate de lucrător sau colaborator al Securității. Legea stipulează că șefii de servicii și adjuncții lor trebuie să depună această declarație la propriul șef de instituție. În cazul lui Pahonțu, aceasta ar fi însemnat să o depună la el însuși, în termen de 30 de zile de la numirea în funcție.
Chiar dacă lipsa declarației a împiedicat verificarea din oficiu, aceasta a demarat în cele din urmă la cererea unei persoane fizice. Cercetarea durează de 18 ani, din cauza întârzierilor în transmiterea informațiilor de către alte instituții, iar legea nu specifică instituția responsabilă pentru sancționarea lipsei declarației.
Sursa: HotNews
