Contractele futures pentru petrol au scăzut marți, după ce au crescut considerabil în ziua precedentă, odată cu extinderea blocadei SUA asupra porturilor iraniene. Tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să influențeze piața globală de energie, chiar dacă semnalele contradictorii indică o posibilă detensionare.
Prăbușire după creștere
Petrolul Brent a înregistrat o scădere de 1,86 dolari (1,87%), ajungând la 97,50 dolari, în timp ce țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 2,25 dolari (2,27%), atingând valoarea de 96,83 dolari. Aceste scăderi survin după o creștere semnificativă în sesiunea anterioară, când Brent a urcat cu peste 4%, iar WTI cu aproape 3%. Ascensiunea a fost declanșată de blocada impusă de armata americană în Strâmtoarea Ormuz.
Armata SUA a extins, luni, blocada spre est, în Golful Oman și Marea Arabiei. Ca răspuns, Iranul a amenințat că va ataca porturile națiunilor riverane Golfului, după ce discuțiile de la Islamabad, menite să rezolve criza, au eșuat. Cu toate acestea, analiștii și factorii de decizie observă semne de potențială detensionare.
Speranțe de detensionare versus tensiuni persistente
Tim Waterer, analist principal de piață la KCM Trade, a declarat că, „în ciuda eșecului negocierilor de pace din Pakistan, Donald Trump a reușit să tempereze din nou prețul petrolului, oferind perspectiva unui posibil acord”. Surse apropiate negocierilor au confirmat că dialogul dintre Iran și SUA este încă activ. Premierul pakistanez, Shehbaz Sharif, a evidențiat eforturile continue de dezescaladare a tensiunilor.
ANZ estimează că aproximativ 10 milioane de barili pe zi din oferta de țiței au fost efectiv scoși de pe piață. O blocadă prelungită a SUA ar putea bloca alte 3 până la 4 milioane de barili pe zi. Piața petrolului este deja tensionată. Aliații NATO, inclusiv Marea Britanie și Franța, s-au abținut de la participarea la blocadă, pledând pentru redeschiderea căii navigabile vitale. Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a estimat că prețul petrolului ar putea atinge punctul maxim în „următoarele săptămâni”, la reluarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz.
Reacții din partea organizațiilor internaționale
Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Agenția Internațională a Energiei (AIE) au îndemnat țările să evite tezaurizarea proviziilor de energie sau impunerea de restricții la export. Situația este descrisă ca fiind cel mai semnificativ șoc suferit vreodată de piața energetică globală. Șeful AIE, Fatih Birol, a menționat că, deși nu sunt necesare eliberări suplimentare din rezervele strategice de petrol, agenția este pregătită să acționeze dacă situația o impune.
Concomitent, OPEC a redus prognoza privind cererea globală pentru al doilea trimestru cu 500.000 de barili pe zi, conform celui mai recent raport lunar.
