Conform Economistul.ro: Reguli mai stricte pentru pesticide, o sabie cu două tăișuri pentru agricultura UE
Noile restricții privind reziduurile de pesticide din produsele agricole importate ar putea aduce avantaje cultivatorilor europeni, stimulând producția vegetală internă prin reducerea concurenței externe. Totuși, această măsură riscă să mărească semnificativ costurile pentru fermele zootehnice din Uniunea Europeană, afectate de scumpirea materiilor prime pentru furaje. Aceasta este concluzia unei analize economice realizată de Centrul Comun de Cercetare (JRC), care modelează trei scenarii diferite.
În toate cele trei ipoteze, importurile agricole ale UE ar scădea, iar producția vegetală la nivel european ar crește, fermierii din Uniune înlocuind o parte din oferta externă. Deși producția agricolă totală a UE ar înregistra o ușoară creștere în scenariul intermediar, cele mai mari majorări ar viza culturi precum citricele, rapița, tomatele, strugurii de masă și soia. Situația se complică însă pentru fermele zootehnice.
Impactul asupra sectoarelor agricole
Analiza JRC subliniază că, în scenariul cel mai pesimist, în care exportatorii din țările terțe nu își modifică practicile agricole, piața europeană ar pierde o parte importantă din importurile de oleaginoase și produse destinate furajelor. Această dispariție a ofertei externe ar duce la o creștere semnificativă a prețurilor la oleaginoase și la șroturile folosite pentru hrana animalelor.
Ca urmare, producția de carne de porc ar putea scădea cu aproximativ 5,6%, cea de pasăre cu 5,3%, iar producția de carne de vită, oaie și capră cu circa 3,5%. La nivel agregat, producția de carne ar putea fi redusă cu aproximativ 5,2%. Acest efect ar demonstra cum o măsură benefică pentru o parte a agriculturii europene poate deveni costisitoare pentru alta, evidențiind interdependența complexă a lanțului agroalimentar.
Diferența majoră între scenarii o reprezintă capacitatea producătorilor din țări terțe de a se adapta noilor reguli. În scenariile în care aceștia își modifică practicile pentru a respecta limitele UE, impactul negativ asupra sectorului zootehnic devine minim sau dispare aproape complet. Aceste adaptări pot include utilizarea unor alternative la pesticidele interzise, ajustarea momentului aplicării tratamentelor sau implementarea unor sisteme de testare mai stricte.
Producția vegetală stimulează, zootehnia resimte presiunea
Scenariul intermediar, care presupune o adaptare parțială a exportatorilor, arată o scădere a importurilor agricole totale ale UE cu aproximativ 8%. Producția agricolă europeană ar crește cu circa 0,23%, iar suprafața agricolă utilizată s-ar extinde modest. Cele mai mari creșteri ar fi înregistrate la citrice (3,3%), rapiță și tomate (3%), struguri de masă (2,2%) și soia sau alte oleaginoase (peste 2%).
Acest mecanism, denumit substituție a importurilor, recompensează producătorii europeni care pot umple golul lăsat pe piață de produsele importate mai costisitoare sau indisponibile. Efectul nu este însă uniform, regiunile specializate pe culturile cele mai afectate de reducerea importurilor beneficiind mai mult. Totuși, în acest scenariu, efectele asupra sectorului zootehnic sunt minime, cu scăderi de producție de doar 0,2% la carne și nicio modificare la lactate.
În contrast, scenariul extrem, care presupune o lipsă totală de adaptare a exportatorilor, ar duce la o scădere masivă a importurilor agricole (41%) și la o creștere a producției vegetale europene cu 1,1%. Suprafața agricolă ar crește considerabil, iar culturile precum citricele, rapița și strugurii ar înregistra salturi de producție de până la 47%.
Totuși, această creștere vine cu un cost: prețurile oleaginoaselor ar putea crește cu 29%, iar cele ale șroturilor cu 87%, afectând grav fermele zootehnice. Uniunea Europeană depinde în mare măsură de importurile de soia, un component esențial în hrana animalelor, iar dispariția acestor importuri ar crea un dezechilibru major.
JRC precizează că aceste rezultate nu sunt prognoze, iar impactul real va depinde de amploarea utilizării pesticidelor vizate, costul alternativelor și capacitatea exportatorilor de a-și ajusta practicile. Studiul analizează 18 substanțe active considerate periculoase și neaprobate în UE.
Sursa: Economistul.ro
