Femeile predomină în cazurile de muncă nedeclarată, iar autoritățile sunt din ce în ce mai vigilente în combaterea acestor practici ilegale
Femeile continuă să fie cele mai predispuse la angajări nedeclarate în România, un fenomen care, deși devine din ce în ce mai vizibil, rămâne departe de a fi complet combatut. Potrivit estimărilor recente ale inspectorilor de muncă, peste 85% din persoanele identificate în aceste situații sunt femei, o cifră îngrijorătoare ce reflectă vulnerabilitatea raporturilor de muncă din rândul muncitorilor din sectorul informal. În timp ce autoritățile încearcă să intensifică lupta împotriva acestor practici, realitatea din teren relevă încă multiple probleme în sistemul de control și în respectarea legislației muncii.
Situația din Tulcea evidențiază această tendință alarmantă
Inspectorul şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Tulcea, Ciprian Madar, a tras un semnal de alarmă joi, în cadrul unei ședințe a Comisiei de dialog social organizată de Prefectură. “Peste 85% din persoanele identificate în cazurile de muncă nedeclarată sunt femei,” a declarat oficialul, subliniind astfel fragilitatea acestor angajări. Datele prezentate de ITM Tulcea nu sunt singulare, ci reflectă o tendință general valabilă în întreaga țară, unde muncitorii din domenii precum construcții, agricultură sau servicii domestice sunt cei mai vulnerabili.
Context și implicații sociale
Fenomenul muncii nedeclarate are multiple cauze, dar printre cele mai importante se numără economia subterană, lipsa de locuri de muncă stabile și percepția redusă despre beneficiile angajării legale. În cazul femeilor, această situație devine adesea o consecință a vulnerabilității sociale, a lipsei de informare sau a unor condiții precare de muncă, fiind adesea exploatate de angajatori care profită de această situație. Pe lângă aspectul economic, aceste practici sporesc riscul de abuz, neplată a contribuțiilor sociale și lipsă de drepturi fundamentale, ceea ce afectează profund stabilitatea socială și bunăstarea populației.
Măsuri de control și legislație în plus
În ultimele luni, autoritățile au intensificat controalele pentru descoperirea și sancționarea celor care angajează fără forme legale. Cu toate acestea, mulți angajatori continuă să recurgă la practici clandestine, motivând fața problemei atât de costurile suplimentare cât și de dificultatea de a înregistra oficial anumite categorii de muncitori, în special în zonele rurale sau în sectoare cu activitate sezonieră. Până acum, inspectorii ITM au aplicat sute de sancțiuni și amenzi, dar fără o strategie pe termen lung și fără implicarea activă a instituțiilor sociale, fenomenul riscă să persiste.
Pe lângă controale și sancțiuni, legislația a fost adesea revizuită pentru a crea mecanisme mai eficiente de combatere a muncii la negru, dar pașii pot fi insuficienți dacă nu sunt susținuți de o campanie de sensibilizare adresată atât angajatorilor, cât și muncitorilor. În plus, autoritățile recunosc necesitatea unui dialog continuu între reprezentanții societății civile, angajatori și instituții publice pentru a construi soluții durabile.
Perspectiva viitoare: o luptă continuă pentru clarificare și educare
Deși sunt făcute progrese în monitorizarea și combaterea muncii nedeclarate, provocările persistă, în special în ceea ce privește femeile, care într-un mod frecvent devin victime ale acestor practici. Pentru a reduce această vulnerabilitate, e nevoie de o combinație de măsuri legislative, campanii de conștientizare și sprijin pentru persoanele aflate în situații de risc. Autoritățile promit că vor intensifica acțiunile, dar schimbarea profundă necesită implicarea tuturor actorilor sociali pentru a crea un mediu de muncă sigur, legal și echitabil.
Realitatea din teren arată că, deși detectarea cazurilor a crescut și sancțiunile sunt mai ferme, munca la negru, în special în rândul femeilor, reprezintă încă o problemă complexă și dificil de rezolvat integral. Totuși, cu o strategie bine coordonată și o conștientizare sporită, există speranța că aceste practici vor fi din ce în ce mai limitate, iar drepturile muncitorilor, mai bine protejate.
