Conform Romania-insider.com: Partidele politice centriste din România nu au reușit să ajungă la un acord privind noua Lege a Salarizării pentru sectorul bugetar, după aproape două ore de discuții convocate de președintele Nicușor Dan. Această eșuare pune în pericol respectarea termenului limită de 31 august, impus de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru adoptarea legii.
Eșecul negocierilor și riscul pierderii fondurilor europene
Reuniunea de la Palatul Cotroceni a adunat liderii Partidului Național Liberal (PNL), Partidului Social Democrat (PSD), Uniunii Salvați România (USR) și Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), însă discuțiile s-au încheiat fără un consens. Surse politice citate de presa locală sugerează că negocierile ar putea fi reluate, însă șansele ca legea să fie adoptată în termenul PNRR sunt acum considerate minime.
România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF) dacă acest jalon nu este îndeplinit. Legea Salarizării are ca scop stabilirea unui nou cadru de remunerare în sectorul bugetar, incluzând coeficienți salariali mai predictibili și reguli pentru bonusuri.
Importanța legii dincolo de fondurile PNRR
Premierul interimar ILIE BOLOJAN a declarat că reforma nu ar trebui evaluată doar prin prisma fondurilor RRF în joc. El a argumentat că absența unui sistem salarial predictibil creează riscuri mai largi pentru finanțele publice și piața muncii din România.
„Legea salarizării este mai importantă decât cei 770 de milioane de euro pe care am putea să îi primim prin RRF. Este un proiect care ține de încrederea în România, pentru că este un angajament pe care guvernele românești și l-au asumat de ani de zile, pe care puteau să îl pună în practică, dar nu au făcut-o”, a declarat BOLOJAN pentru Digi24.
Acesta a adăugat că guvernul a fost somat să abordeze această problemă în ultimele trei luni și că un cadru salarial clar este important pentru planificarea bugetară, cheltuielile de personal reprezentând o componentă semnificativă a cheltuielilor publice.
Precedentul electoral și riscul dezcontrolului bugetar
BOLOJAN a avertizat, de asemenea, că lipsa unui cadru stabil ar putea permite ca politicile salariale să devină subiectul unor considerente electorale, mai ales având în vedere experiența anilor 2023 și 2024.
„Având în vedere ce s-a întâmplat în 2023 și 2024, ani preelectorali și electorali, când guverne au scos lucrurile de sub control jucând doar după calcul electoral și nu după echilibre bugetare, riscăm să ne trezim din nou alunecând și toate eforturile făcute în această perioadă să fie anulate de un astfel de lucru”, a subliniat premierul interimar.
Legea Salarizării este una dintre cele mai sensibile reforme din PNRR din punct de vedere politic, sindicatele și partidele politice contestând nivelurile salariale propuse, limitele bonusurilor și impactul general asupra bugetului de stat pentru personal.
Eșecul negocierilor subliniază dificultatea găsirii unui consens politic în privința reformelor structurale, mai ales când acestea implică distribuția resurselor publice și au potențialul de a genera tensiuni sociale. Următorul termen pentru adoptarea legii, dacă Guvernul va reuși să obțină un nou mandat pentru discuții, va fi crucial pentru menținerea angajamentelor asumate în cadrul PNRR.
Sursa: Romania-insider.com
