Conform Romania-insider.com: Camera Deputaților a aprobat, pentru a doua oară, Legea Decarbonizării, cu amendamentele introduse de PSD în Senat, despre care ministrul Dragoș Pîslaru susține că pun în pericol Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și expun România la penalități și blocarea plăților europene.
Amendamente care pun în pericol PNRR
La data de 5 august, Camera Deputaților a votat în favoarea Legii Decarbonizării, includând modificările propuse de Senat. Aceste amendamente, considerate problematice de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ar putea periclita implementarea PNRR, în special a celui de-al doilea cereri de plată. Ministrul Dragoș Pîslaru a avertizat că, prin aceste modificări, România riscă să declanșeze mecanismul de reversibilitate și să piardă fonduri europene esențiale.
Președintele Klaus Iohannis anunțase anterior că va analiza cu atenție legea înainte de promulgare și că nu va ezita să o returneze Parlamentului dacă va constata că angajamentele internaționale ale țării sunt puse în pericol. Amendamentele controversate stabilesc că nicio capacitate de producție de energie electrică pe bază de cărbune nu poate fi închisă înainte ca noi capacități să devină operaționale. Această prevedere contravine obiectivelor asumate prin PNRR, care prevedeau un calendar strict pentru închiderea centralelor pe cărbune.
Risc de penalități și blocarea plăților
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat în plenul Parlamentului că aceste amendamente încalcă Punctul de Referință 114, pe baza căruia România a primit deja fonduri europene prin cea de-a doua cerere de plată. „Am în fața mea documente tehnice de la Comisia Europeană care menționează clar riscul de reversibilitate și confirmă aplicarea unei penalități, precum și blocarea cererilor de plată 5 și 6”, a afirmat ministrul, îndemnând la responsabilitate și respingerea amendamentului.
Alte avertizări similare, legate de declanșarea mecanismului de reversibilitate și aplicarea unor corecții financiare de peste un miliard de euro, au fost transmise și de conducerea Guvernului, precum și de reprezentanți ai Ministerului Energiei. Se subliniază că, deși criza energetică și bunăstarea românilor trebuie să fie prioritare, soluțiile propuse prin aceste amendamente nu rezolvă problemele existente.
Provocări legate de tranziția energetică
Ordonanța de Urgență OUG 108/2022 stabiliseră deja un calendar pentru închiderea centralelor pe cărbune cu o capacitate totală de 4,9 GW până în 2032. Aceste închideri erau corelate cu construirea a două noi centrale pe gaze, cu o capacitate combinată de 1.325 GW până în 2026, și a opt parcuri solare cu o capacitate de 735 MW, prevăzute să fie puse în funcțiune în 2024. Cu toate acestea, investițiile în noile capacități sunt departe de finalizare. În timp ce închiderea centralelor pe cărbune a început deja în 2023, noul amendament riscă să blocheze sau să întârzie acest proces, punând în pericol angajamentele asumate de România.
Sursa: Romania-insider.com
