Conform Digi24: Președintele Nicușor Dan a trimis Parlamentului spre reexaminare proiectul de lege care permite dublarea numărului de urși bruni ce pot fi împușcați, invocând necesitatea unui mecanism eficient și verificabil pentru protecția cetățenilor și a bunurilor.
Argumente pentru reexaminare
În cererea de reexaminare, șeful statului subliniază că, deși obiectivul legii – protejarea vieții și integrității persoanelor – este legitim și esențial, soluțiile propuse în forma actuală nu oferă garanțiile operaționale necesare pentru a atinge un echilibru între eficiența pentru comunități și protecția speciei. Nicușor Dan atrage atenția că repartizarea unui număr de exemplare pe fonduri cinegetice nu indică automat care animale trebuie vizate pentru reducerea conflictelor. Pentru ca măsura letală să fie eficientă, recoltarea preventivă ar trebui să prioritizeze exemplarele habituate, cu comportament conflictual documentat sau care frecventează zone locuite, selecția fiind fundamentată pe date locale și pe analiza alternativelor neletale.
Critici la adresa cotelor și a mecanismelor de control
Potrivit președintelui, o cotă numerică nu ar trebui să funcționeze ca un obiectiv obligatoriu de realizat sau ca o formă de vânătoare orientată de valoarea trofeului. De asemenea, Nicușor Dan solicită reanalizarea nivelurilor de prevenție stabilite pentru anii 2026 și 2027. Acestea prevăd un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare, cifre ce ar urma să fie aplicate în doi ani succesivi, fără o evaluare intermediară obligatorie. Situația populației de urși se modifică constant prin recoltări legale, mortalitate naturală, braconaj, reproducere și deplasări între fonduri, motiv pentru care o cotă stabilită pentru un an nu poate fi prezumată ca fiind adecvată și pentru anul următor.
Președintele subliniază că legea aprobă un plafon național și o repartizare pe 528 de fonduri cinegetice, însă nu instituie un mecanism unic prin care autoritatea să cunoască în timp real numărul recoltărilor efectuate și cota rămasă disponibilă. Ar fi necesară condiționarea oricărei recoltări de înscrierea imediată într-un registru electronic național, administrat de autoritatea centrală pentru protecția mediului și accesibil autorităților de control și gestionarilor. Registrul ar trebui să genereze un identificator unic pentru fiecare exemplar și să cuprindă informații detaliate, precum fondul cinegetic, data, ora și coordonatele, temeiul recoltării, identitatea persoanelor responsabile, sexul și categoria de vârstă estimată, documentare foto-video și prelevare de probă biologică. Sistemul ar trebui să blocheze automat orice nouă recoltare după atingerea nivelului alocat fondului și să notifice autoritatea.
Reformularea interdicției privind femelele cu pui
Un alt articol pe care Nicușor Dan îl dorește reformulat se referă la interdicția de vânătoare pentru femelele însoțite de pui. Protecția acestora este necesară, însă formularea actuală condiționează aplicarea interdicției de stabilirea unei vârste cronologice precise, care, în mod obișnuit, nu poate fi determinată cu certitudine prin simpla observare a animalului în teren. Diferența morfologică între un pui de un an și nouă luni și unul de doi ani și câteva luni nu este evidentă de la distanță, iar dimensiunea și conformația variază în funcție de mai mulți factori. Metodele care ar putea crește precizia estimării vârstei implică identificări anterioare, măsurători și analize de laborator, incompatibile cu momentul în care un vânător trebuie să decidă dacă execută focul. Respectarea unei interdicții legale nu poate depinde de o estimare imposibil de verificat în timp real.
Curtea Constituțională a respins în luna iunie sesizarea formulată de președintele României, declarând legea privind intervențiile împotriva urșilor ca fiind constituțională. Actul normativ stabilește pentru anii 2026 și 2027 un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare, măsuri justificate prin necesitatea prevenirii atacurilor asupra oamenilor și a pagubelor materiale.
Sursa: Digi24
