Conform Digi24: Președintele Nicușor Dan a solicitat Parlamentului reexaminarea unei legi controversate, care permite scoaterea unor terenuri din arii naturale protejate pentru proiecte hidroenergetice. Decizia vine după ce legea, adoptată de Parlament în octombrie 2025, a fost trimisă la promulgare, iar Administrația Prezidențială a ridicat obiecții serioase privind constituționalitatea acesteia.
Controverse legate de excepțiile pentru proiectele energetice
Legea modifică Articolul 561 din Ordonanța de Urgență 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. În forma sa inițială, legea permite autorității centrale pentru mediu să modifice limitele ariilor protejate, scoțând din acestea suprafețe pe care, la data de 29 iunie 2007, existau obiective de investiții aprobate pentru amenajări hidroenergetice, fie în curs de execuție, fie demarate anterior. Această prevedere, alături de modificarea Articolului 5 din Legea 292/2018 privind evaluarea impactului asupra mediului, care excepta de la evaluare proiecte legate de apărarea națională, securitate sau situații de urgență desemnate de CSAT, dar și lucrări de mentenanță la capacități energetice din arii protejate, au stârnit dezbateri aprinse.
Președintele României a argumentat că aceste modificări contravin directivelor europene și jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, în special în ceea ce privește evaluarea adecvată a impactului, lipsa alternativelor, motivele imperative de interes public major și măsurile compensatorii. De asemenea, s-a invocat faptul că excepțiile pentru proiectele desemnate de CSAT sau pentru lucrările de mentenanță energetică sunt prea generale și necondiționate, contrar prevederilor europene care permit astfel de derogări doar punctual și individualizat.
Nevoia de actualizare și coerență legislativă
Printre obiecțiile formulate de Administrația Prezidențială se numără și faptul că legea nu impune o evaluare actuală a necesității, utilității și sustenabilității proiectelor hidroenergetice aprobate cu zeci de ani în urmă. Simplul fapt că un proiect a fost aprobat înainte de 2007 nu garantează fezabilitatea sa tehnică, economică sau utilitatea energetică în prezent. Legea transmisă la promulgare nu condiționează aplicarea derogării de verificarea situației juridice actuale a investiției, stadiul lucrărilor, costuri sau capacitatea suplimentară ce poate fi pusă în funcțiune.
Mai mult, Administrația Prezidențială subliniază că evoluția procedurii legislative, inclusiv respingerea inițială a propunerii de către Senat și pozițiile negative ale Guvernului și comisiilor de fond, sugerează necesitatea unei noi analize de oportunitate. Faptul că fundamentarea inițială a legii se baza pe situația energetică din 2021, iar reexaminarea are loc în 2026, la aproape cinci ani distanță, impune o actualizare a datelor și a contextului.
Considerațiile privind securitatea națională și proiectele energetice fac deja obiectul altor reglementări speciale, cum ar fi Ordonanța de Urgență 175/2022. Existența unor inițiative legislative paralele, cu obiecte convergente, ridică semne de întrebare cu privire la coerența și unitatea cadrului legislativ. În plus, modificările recente în materia protecției biodiversității, prin introducerea regimului zonelor prioritare pentru biodiversitate, complică și mai mult peisajul normativ.
Președintele Nicușor Dan consideră că, în loc de instituirea succesivă a unor derogări prin acte normative distincte, este necesară crearea unui cadru legislativ unitar. Acesta ar trebui să individualizeze proiectele vizate, să stabilească în mod clar condițiile și procedura aplicabilă, competențele autorităților și garanții unitare pentru protecția mediului. Având în vedere aceste aspecte, Administrația Prezidențială apreciază că Parlamentul este chemat să reanalizeze nu doar redactarea punctuală a legii, ci însăși oportunitatea menținerii soluției legislative adoptate.
Curtea Constituțională a respins anterior obiecția de neconstituționalitate formulată de Președinție, considerând legea constituțională în raport cu criticile aduse. Cu toate acestea, Administrația Prezidențială reiterează că această constatare nu epuizează analiza pe care Parlamentul trebuie să o efectueze în cadrul reexaminării.
Sursa: Digi24
