Conform Mediafax: Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la o serie de prevederi din noua lege privind integritatea, considerând că acestea sunt „flagrant neconstituționale” și riscă să compromită obiectivele urmărite prin actualizarea legislației. Demersul vine în contextul în care legea, care modifică mai multe acte normative referitoare la Agenția Națională de Integritate (ANI), incompatibilități, conflicte de interese și declarații de avere și interese, fusese deja transmisă președintelui pentru promulgare.
Extinderea obligațiilor, contestată de Președinție
Una dintre principalele critici formulate de Administrația Prezidențială vizează extinderea obligației de depunere a declarațiilor de avere și interese. Conform noii reglementări, aceasta se aplică inclusiv soților, soțiilor sau persoanelor care au relații asemănătoare celor dintre soți cu demnitari precum președintele României, parlamentarii, premierul, miniștrii și alți oficiali. Președinția reclamă în mod special lipsa unei definiții clare pentru noțiunea de „relații asemănătoare acelora dintre soți”, susținând că legea nu stabilește criterii obiective, precum durata relației, conviețuirea, interdependența economică sau asumarea publică a acesteia.
Potrivit sesizării trimise CCR, această lipsă de claritate devine problematică mai ales din perspectiva consecințelor, întrucât nerespectarea obligațiilor poate atrage răspunderea contravențională. Administrația Prezidențială argumentează că extinderea directă a răspunderii contravenționale asupra unei persoane, bazată doar pe legătura sa afectivă cu un demnitar, reprezintă o formă agravată a unor vicii de neconstituționalitate deja constatate anterior de Curte. De asemenea, se invocă dreptul la viață privată, subliniindu-se că persoanele în cauză nu ocupă o funcție publică și nu exercită prerogative de autoritate.
Pierderea mandatelor, un atac la principiul neretroactivității
O altă critică majoră formulată de Președinție privește sancțiunile aplicabile persoanelor pentru care a fost constatată definitiv o incompatibilitate sau un conflict de interese. Noua lege transformă interdicția de până la trei ani de a ocupa o funcție publică, care producea efecte pentru viitor, într-un mecanism ce poate conduce la încetarea unei funcții sau a unui mandat deja aflat în exercitare. Administrația Prezidențială susține că o astfel de măsură încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii.
Argumentul este că o situație juridică stabilită definitiv sub legislația anterioară ar fi afectată de o consecință nouă, care nu exista la momentul respectiv. Pentru mandatele obținute prin alegeri, se adaugă o problemă suplimentară: încetarea automată ar afecta direct votul exprimat de cetățeni. Președinția subliniază necesitatea unei legislații a integrității solide din punct de vedere constituțional, avertizând că un text vulnerabil riscă să fie ulterior desființat, creând un vid legislativ în domeniu.
Legea modificată a fost transmisă președintelui pentru promulgare pe 7 august, iar Nicușor Dan a sesizat CCR trei zile mai târziu. Administrația Prezidențială reamintește, totodată, că publicarea voluntară a averii partenerului rămâne o decizie personală, exemplificând cu cazul Nicușor Dan și partenera sa, Mirabela Grădinaru, care au ales o astfel de abordare.
Sursa: Mediafax
