Un atac asupra istoriei: Muzeul Național de Istorie, reacție dură în procesul furtului tezaurului dacic
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a prezentat o declarație puternică în cadrul procesului de la Assen, Țările de Jos, unde sunt judecați autorii furtului din 2025 de la Muzeul Drents. Reprezentanții instituției au subliniat gravitatea excepțională a atacului asupra unor artefacte de o importanță inestimabilă, inclusiv Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice regale din AUR. Documentul, publicat și pe pagina de Facebook a muzeului, descrie furtul ca un atentat la patrimoniul cultural, încrederea publică și demnitatea națională.
Semnificația pierderii: dincolo de valoarea materială
Declarația MNIR a evidențiat faptul că aceste piese de muzeu sunt mult mai mult decât simple obiecte. Ele sunt simboluri ale istoriei românești și ale patrimoniului cultural universal. „Coiful de la Coțofenești nu este cunoscut doar de specialiști”, se arată în declarație. „Pentru generații întregi, el a devenit o imagine a originilor istorice, un reper al continuității și al demnității culturale.” Dispariția lor a fost resimțită ca o rană adusă memoriei colective. Muzeul a subliniat impactul emoțional profund al furtului asupra cetățenilor români, care au trăit șoc, revoltă și umilință. Furtul a fost perceput ca o umilință națională.
Muzeul a atras atenția asupra muncii depuse de generații întregi de specialiști pentru conservarea și transmiterea acestor comori. „În spatele fiecărui obiect se află zeci de ani de răspundere publică, de muncă științifică și de efort instituțional”, a afirmat MNIR. Furtul nu a afectat doar obiectele în sine, ci și misiunea instituției de a proteja patrimoniul cultural.
Consecințele internaționale și apelul la justiție
MNIR a atras atenția asupra efectelor negative ale furtului asupra cooperării culturale internaționale. Acesta a afectat încrederea reciprocă dintre instituțiile europene și a generat tensiuni. „Expozițiile internaționale există pentru a apropia popoare, pentru a crea respect reciproc și pentru a face patrimoniul accesibil publicului larg.” Înlocuirea acestui scop cu teamă și suspiciune reprezintă o consecință gravă.
Instituția a subliniat importanța judecării acestui caz nu doar ca pe un furt obișnuit, ci ca pe un atac deosebit de grav asupra valorilor culturale. „Când este atacat un asemenea tezaur, nu este rănită doar România. Este rănită memoria europeană și este afectată însăși ideea că marile creații ale trecutului trebuie păstrate și transmise intacte generațiilor viitoare,” se arată în declarație. MNIR și-a exprimat încrederea că autoritățile române vor continua eforturile de recuperare.
Procesul celor trei bărbați acuzați de furtul artefactelor a început marți în Țările de Jos. Cei trei, identificați drept Jan B. (21 de ani), Douglas Chesley W. (37 de ani) și Bernhard Z. (35 de ani), sunt urmăriți penal pentru furt și distrugerea bunurilor muzeului. În prezent, se știe că au fost recuperate coiful de la Coțofenești și două brățări dacice, a treia rămânând încă de negăsit.
