Gură de sevă în sistemul de control al banului public: 6,8 miliarde de lei dispar, iar recuperarea este infimă
Din 2018 până în 2024, Curtea de Conturi a României a identificat o gaură uriașă în bugetele companiilor de stat și ale autorităților publice, totalizând aproape 6,8 miliarde de lei. Cu toate acestea, eforturile de recuperare s-au încununat cu rezultate minore – doar șase milioane de lei au fost aduși înapoi. În ciuda acțiunilor și sesizărilor făcute de auditorii instituției, impactul efectiv în justiție rămâne aproape inexistent, ceea ce ridică întrebări serioase despre funcționarea și eficiența sistemului de control al banului public din România.
Sistemul de verificare și controale penale, o schemă birocratică fără rezultate concrete
Una dintre problemele principale semnalate este modul în care controlul asupra banilor publici s-a transformat într-un procedeu birocratic, cu efecte minime asupra faptului că banii publici sunt gestionați defectuos. De la 529 de sesizări penale trimise către parchete, doar o mică parte a fost urmărită cu adevărat în instanță. În prezent, doar 12 dosare au ajuns pe rolul judecătoriilor, în timp ce alte 170 sunt încă în faza de cercetare, fără o finalitate clară.
Potrivit rapoartelor publicate, aproape jumătate dintre aceste sesizări au fost pur și simplu pierdute în labirintul administrativ al instituțiilor implicate sau au fost clasate de procurori, ceea ce evidențiază un grad extrem de scăzut de eficiență în combaterea faptelor de corupție sau de management defectuos. În urmă cu doar câțiva ani, opinia publică și oficialii din domeniul Justiției au semnalat deja scepticism față de legislația și mecanismele de sancționare, însă situația pare să se fi înrăutățit în loc să fi fost remediată.
Disfuncționalități alarmante în cazul dosarelor din Sectorul 1: dosare dispărute și prejudiciu de miliarde
Un alt aspect alarmant îl reprezintă cazul din Sectorul 1 al Capitalei, unde aproape 3 miliarde de lei au fost date dispărute din verificările Curții de Conturi. În acest caz, vorbim despre dosare reținute sau pierdute complet, în ciuda existenței unor date clare despre posibile nereguli în gestionarea fondurilor publice ale unei importante societăți de administrare a participațiilor statului în energi. În aprilie 2021, Curtea de Conturi a sesizat, explicit, un prejudiciu estimat la 3,3 miliarde de lei – echivalentul a aproape 750 de milioane de euro la momentul respectiv.
Casusul cel mai flagrant a avut loc la Parchetul Sectorului 1, unde două adrese separate trimise de auditorii în privința unor controale din anii 2012 și 2013, legate de aceste fonduri, au rămas fără răspuns. Potrivit surselor, dosarele aferente dispar din evidențe, iar Curtea de Conturi refuză să prezinte rapoartele de control care ar fi putut lămuri situația. În mod ironic, în acea perioadă, autoritățile par să fi fost incapabile să identifice și să urmărească aceste sesizări, demonstrând o vulnerabilitate extremă a sistemului de verificare a cheltuirii banilor publici.
Perspective și provocări pentru sistemul de control
Eșecurile și disfuncționalitățile din sistemul românesc de control al banului public relevă o nevoie urgentă de reformare profundă. Cu un impact aproape nul asupra recuperării prejudiciilor și o verificare birocratică, instituțiile de control trebuie să fie revitalizate dacă se dorește reîncrederea în gestionarea fondurilor publice. În ciuda eforturilor și a unor cazuri de mare răsunet, rezultatele rămân limitate, iar opinia publică și din mediile de specialitate solicită o strategie clară pentru a combate corupția, pierderile și ineficiența administrativă.
Recent, autoritățile par a fi conștiente de complexitatea problemei, dar soluțiile concrete întârzie să apară. Demersurile pentru digitalizarea proceselor, comunicare transparentă și colaborare interinstituțională sunt privite de experți ca fiind pași esențiali pentru a deveni mai eficiente și pentru a aduce în sfârșit banii pierduți înapoi în bugetele publice. Totodată, cazul Sectorului 1 rămâne emblematic pentru un sistem de control care pare, încă, depășit și incapabil să facă față provocărilor secolului XXI.
