Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a tras un semnal de alarmă cu privire la riscul reaprinderii inflației în zona euro, din cauza noului șoc energetic generat de închiderea Strâmtorii Hormuz. Ea a subliniat importanța unui răspuns fiscal țintit din partea guvernelor statelor membre UE, pentru a evita amplificarea problemelor economice.
Discursul lui Lagarde, susținut la Berlin, a marcat aniversarea a 75 de ani a Asociației Băncilor Germane. În contextul actual, marcat de multiple crize, de la pandemie și războiul din Ucraina la criza energetică, șefa BCE a atras atenția asupra unui nou factor de instabilitate: conflictul militar din regiune, care a dus la închiderea „celui mai important punct de strangulare energetică din lume”.
Impactul noului șoc energetic
În opinia lui Lagarde, pierderea netă de petrol se ridică la aproximativ 13 milioane de barili pe zi, echivalentul a circa 13% din consumul global. Cu toate acestea, președinta BCE a remarcat că piețele par să considere perturbarea ca fiind de scurtă durată. Totodată, ea a atras atenția asupra importanței a doi factori decisivi pentru răspunsul monetar: durata perturbării și modul în care creșterea prețurilor la energie se va transmite în inflația de bază.
Lagarde a insistat asupra faptului că măsurile fiscale ample, precum plafonările sau reducerile generalizate de taxe, pot diminua inflația pe termen scurt, dar riscă să distorsioneze semnalul de preț și să prelungească presiunile inflaționiste. Mesajul transmis guvernelor este clar: sprijinul trebuie să fie temporar, țintit și să mențină semnalul de preț. Scopul este protejarea gospodăriilor vulnerabile fără a agrava inflația sau a afecta sustenabilitatea fiscală.
Politica fiscală, sub lupă
Christine Lagarde a subliniat că guvernele se confruntă cu presiunea de a proteja gospodăriile în fața creșterii prețurilor la energie. Cu toate acestea, experiența din 2022 a demonstrat că atât măsurile bazate pe preț, cât și cele bazate pe venit, implică compromisuri dificile. Măsurile bazate pe preț, precum reducerile de taxe, pot atenua inflația, dar în același timp, estompează semnalul de preț.
Pe de altă parte, măsurile bazate pe venit pot proteja cetățenii, dar cu riscul de a stimula excesiv economia. Transferurile fiscale către gospodăriile cu venituri mici sunt necesare din punct de vedere social și pot stabiliza economia. Cu toate acestea, când sprijinul este extins pe întreaga distribuție a veniturilor, acesta susține cererea.
BCE, atentă la evoluții
În discursul său, Lagarde a subliniat că, în prezent, nu se impune o schimbare imediată de direcție. Banca Centrală Europeană va monitoriza îndeaproape durata perturbării și amploarea transmiterii acesteia în inflație. Christine Lagarde a reiterat angajamentul BCE de a menține stabilitatea prețurilor și de a readuce inflația la 2% pe termen mediu.
