Conform Digi24: România nu îndeplinește niciunul dintre criteriile necesare pentru adoptarea monedei euro în prezent, iar trecerea la moneda unică europeană necesită „câțiva ani buni”, cel mai probabil după alegerile din 2028. Această declarație a fost făcută de guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, în cadrul prezentării Raportului asupra inflației din august 2026.
Isărescu a subliniat că prioritatea națională trebuie să fie corecția fiscală și reducerea deficitului bugetar sub 3%, condiții esențiale pentru a putea începe discuțiile realiste despre un calendar de adoptare a euro.
Procesul de adoptare a euro, întrerupt în 2018
Guvernatorul BNR a reamintit că BNR a susținut activ procesul de convergență spre euro, inclusiv prin crearea unui secretariat dedicat trecerii la moneda unică, activ până în jurul anului 2018. În acea perioadă, se discutau deja detalii logistice, precum transportul numerarului în țară și stocarea acestuia în sucursalele bancare.
Procesul a fost însă întrerupt în 2018, pe fondul apariției altor priorități, atât pe plan intern, cât și european. Isărescu a amintit și de o tentativă anterioară, din perioada 2013-2014, când România îndeplinea criteriile de convergență nominală, dar contextul extern a fost nefavorabil, marcat de criza datoriilor suverane din zona euro și speculațiile despre o posibilă dezintegrare a acesteia.
„Nu avem altă alternativă”, dar condițiile sunt stricte
Mugur Isărescu a clarificat faptul că România nu are opțiunea de a rămâne permanent în afara zonei euro, deoarece prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană și-a asumat adoptarea monedei unice odată cu îndeplinirea condițiilor necesare. Spre deosebire de țări precum Marea Britanie sau Danemarca, România nu a obținut o clauză de exceptare.
„Nu avem altă alternativă. Deci, în momentul în care am semnat Tratatul de Aderare, este trecut că vom trece la euro când condițiile vor fi cele necesare, când vom îndeplini condițiile”, a explicat guvernatorul.
Cu toate acestea, Isărescu a subliniat că trecerea la euro nu este un simplu schimb de monedă, ci un proces politic și social complex, care necesită consens la nivel guvernamental și parlamentar. El a avertizat împotriva ideii că adoptarea euro ar fi o soluție magică pentru autodisciplina fiscală. Experiența crizei grecești a demonstrat că Uniunea Europeană nu va accepta noi membri care nu demonstrează o capacitate internă de a-și gestiona indicatorii macroeconomici.
Fiscalitatea și stabilitatea, piloni pentru convergența spre euro
Guvernatorul BNR a fost tranșant în privința stării actuale a țării în raport cu criteriile de convergență. „Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual”, a afirmat Isărescu. El a pus accentul pe necesitatea stabilizării fiscale și pe combaterea inflației, menționând că un deficit bugetar mare de 9% face extrem de dificilă lupta împotriva creșterii prețurilor doar prin intermediul politicii monetare.
Un alt aspect criticat de Isărescu este instabilitatea legislativă în domeniul fiscal. El a reamintit fluctuațiile cotelor de TVA din trecut și a avertizat că promisiunile de reducere a impozitelor la venirea la putere, precum cele vehiculate în perioada recentă, subminează credibilitatea României în fața partenerilor europeni.
Adoptarea euro presupune, printre altele, menținerea stabilă a cursului de schimb timp de cel puțin doi ani înainte de aderarea la mecanismul ERM II, fapt ce impune predictibilitate și consecvență în politicile economice.
Un calendar realist, după 2028
Întrebat despre un termen realist pentru trecerea la euro, Mugur Isărescu a evitat să ofere o cifră exactă, dar a estimat că sunt necesari „câțiva ani buni” pentru a ajunge la o situație fiscală compatibilă. Această perspectivă se încadrează, cel mai probabil, după alegerile parlamentare din 2028.
Isărescu consideră că discuțiile despre termene precise, cum ar fi 5 sau 10 ani, nu sunt serioase în acest moment. El a subliniat importanța unei decizii politice ferme, care să fie urmată de un angajament clar și o dezbatere publică pe măsură, în Parlamentul României. BNR este pregătită să participe activ la acest proces de consultare și planificare.
Sursa: Digi24
