România trebuie să își reducă urgent deficitul bugetar pentru a evita riscurile asupra credibilității internaționale, a avertizat joi guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. În condițiile în care țara încheie anul cu un deficit de 7,7% din PIB, autoritățile se confruntă cu presiunea de a stabiliza finanțele publice, pentru a menține accesul pe piețele externe și ratingul de țară.
Presiunea pe reducerea deficitului și impactul economic
Isărescu a subliniat că, dacă nu vor reuși să îndrepte aceste dezechilibre, România riscă să piardă tot ce a câștigat recent. „Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce-am câștigat în ultimele luni: credibilitate, accesibilitate de pe piețele externe, rating de țară, și așa mai departe”, a afirmat guvernatorul BNR.
Pentru a explica situația, Mugur Isărescu a rememorat perioada de început a mandatului său, când țara avea o datorie externă, dar nu putea obține împrumuturi din cauza izolării generate de politicile fostului regim comunist. „N-aveam atunci datorie externă, dar nu ne împrumuta nimeni, pentru că maniera în care fostul regim plătise datoria externă ne izolase definitiv de lumea internațională și de lumea capitalurilor”, a povestit guvernatorul.
Eforturile de redresare și provocările post-1989
Isărescu a evocat, de asemenea, dificultățile de după Revoluție, când România a fost nevoită să relanseze relațiile cu Fondul Monetar Internațional (FMI). În acea perioadă, fostul președinte comunist, din jargonul momentului, avea o opinie diferită, fiind convins că trebuie să scoată țara din Fond.
„Păi pentru România a fost mai greu să refacă relațiile cu FMI. Noi, care eram membri din 1972, singura țară comunistă membră, am avut un drum mai dificil spre stabilitate”, a explicat Mugur Isărescu.
Efortul de reducere a deficitului și perspectivele economice
Conform datelor anului 2025, România a reușit să reducă deficitul bugetar cu aproape 1,5 puncte procentuale din PIB în doar cinci luni, cifre considerate extrem de importante de către specialiști. Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului, afirmă că „nu mai avem simțul pericolului” în contextul actual.
El adaugă că, deși reducerea deficitului vine cu un anumit cost, cum ar fi o temperare a creșterii economice, această condiție este temporară. „Înghețarea veniturilor și reducerea deficitului avansează în același timp cu scăderea deficitului extern. Dacă această scădere e susținută de investiții, avem premise pentru o creștere economică sănătoasă”, spune Rădulescu.
Riscuri și oportunități în contextul actual
Reducerea deficitului bugetar este considerată vitală pentru stabilitatea economiei, mai ales în condițiile în care România trebuie să-și păstreze credibilitatea în fața investitorilor externi. În același timp, oficialii recunosc că această etapă va implica o anumită limitare temporară a consumului intern.
Este însă clar că, dacă deciziile luate vor fi bine calibrate, eforturile de reducere a deficitului nu vor compromite creșterea economică pe termen lung. Investițiile, considerate pivotul sănătății economice, trebuie susținute pentru a echilibra balanța între austeritate temporară și dezvoltare durabilă.
Guvernul și BNR par conștienți de pericolul unei decizii greșite, dar și de oportunitatea de a construi o bază solidă pentru economie, care să reziste fluctuațiilor globale. Rămâne de văzut dacă strategiile asumate vor putea fi implementate în condițiile actuale, pentru a menține stabilitatea și perspectivele de creștere ale României în anii următori.
Sursa: HotNews
