Conform Playtech.ro: Costuri crescute pentru importuri energetice din cauza opririi unei unități de la Cernavodă
Oprirea controlată a Unității 2 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, cauzată de scăderea nivelului Dunării sub pragul critic necesar răcirii reactorului, generează costuri semnificative pentru România, care se vede nevoită să importe energie electrică. Decizia de a opri unitatea a condus deja la necesitatea achiziționării de curent din Ucraina și Bulgaria, în special în orele de vârf.
Potrivit oficialilor din Ministerul Energiei, diferența de producție trebuie compensată din importuri, iar prețurile la care se face acest lucru sunt considerabil mai mari decât cele practicate pe piața internă. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a explicat că prețurile de import pot ajunge la 200-250 de euro pe megawatt-oră (MW), în timp ce prețul mediu de pe piața internă este de aproximativ 120 de euro/MW.
Calculele preliminare indică faptul că, pentru cele aproximativ patru ore zilnice în care consumul de energie este maxim, costurile cu importurile ar putea depăși 1,2 milioane de euro pe zi. Aceasta echivalează cu aproximativ 5.000 de euro pentru fiecare minut al intervalului de vârf. Dacă aceste condiții s-ar menține pe parcursul a zece zile, cheltuielile suplimentare s-ar putea ridica la peste 12 milioane de euro, exclusiv pentru acoperirea deficitului din orele de vârf.
Impactul asupra consumatorilor casnici și rolul prosumatorilor
Deși oprirea unei unități de la Cernavodă presupune costuri suplimentare pentru sistemul energetic național, impactul direct asupra facturilor consumatorilor casnici nu este imediat. Furnizorii de energie sunt cei care suportă inițial costurile crescute generate de importuri, fiind nevoiți să achiziționeze energia necesară pentru a acoperi deficitul.
Efectele se vor resimți, cel mai probabil, pe termen mediu, atunci când contractele de furnizare vor ajunge la scadență și vor fi renegociate sau încheiate noi oferte. Experții în energie, precum Silvia Vlăsceanu, avertizează că furnizorii ar putea lua măsuri de precauție și ar putea propune oferte cu prețuri mai mari în viitor. Evoluția finală depinde de durata crizei energetice, de fluctuațiile prețurilor pe piețele internaționale și de cantitatea de energie care va fi necesar să fie importată.
În acest context dificil, o surpriză pozitivă a venit din partea prosumatorilor. Joi seară, capacitățile de stocare a energiei, în special cele deținute de prosumatorii cu panouri fotovoltaice și baterii, au livrat în rețea aproximativ 630 MW. Această cantitate este foarte apropiată de cei circa 680 MW furnizați de Unitatea 2 oprită. Energia stocată în baterii ziua, provenită din producția solară, este injectată în rețea seara, exact în momentele de vârf ale consumului.
Eugenia Gusilov, director la România Energy Center, a descris acest gest ca pe unul de solidaritate. Unii prosumatori au acceptat să injecteze surplusul de energie seara, între orele 20:00 și 22:00, contribuind astfel la stabilitatea rețelei. Cu toate acestea, nu toți prosumatorii au fost dispuși să facă acest lucru, considerând prețul oferit pentru energia livrată ca fiind prea mic. În acest sens, compania Electrica a anunțat un stimulent suplimentar de 40 de bani pe kilowatt-oră (kWh) pentru prosumatorii săi care injectează energie din baterii în intervalul orar 19:00-22:00, pe perioada crizei.
Sursa: Playtech.ro
