Căutarea unui apartament în București a devenit o adevărată provocare, în special din cauza prevalenței clădirilor cu risc seismic ridicat. Într-un oraș unde istoria imobilelor vechi se împletește cu nevoia de siguranță, un instrument recent și foarte util pentru potențialii cumpărători și chiriași este Harta Blocurilor, o bază de date care păstrează informații despre peste 9.000 de construcții din Capitală. Aceasta oferă detalii despre regimul de înălțime, anul construcției, numărul de scări și apartamente, dar și informații relevante despre evaluarea riscului seismic și data finalizării clădirilor, fiind un ghid esențial pentru cei care doresc să se orienteze printre oferte și posibile pericole.
### Un instrument de referință pentru navigarea în lumea imobilelor cu risc
Proiectul, dezvoltat de Teolida Mihai încă din 2018, este un real sprijin pentru cei interesați să cumpere sau să închirieze apartamente în București, dar și în alte orașe ale țării. În contextul crizei globale de siguranță a clădirilor, Harta Blocurilor devine o sursă valoroasă de informații, permitând utilizatorilor să identifice rapid zonele cu cele mai periculoase clădiri. În plus, platforma oferă date și despre imobile din alte orașe, extinzând astfel gama de utilizatori interesați de o viziune panoramică asupra stării infrastructurii imobiliare din România.
### Zonele centrale, cele mai vulnerabile la cutremur
Datele indică faptul că, în București, cele mai afectate de riscul seismic rămân zonele centrale, acolo unde blocurile cu cea mai veche construcție și cea mai redusă rezistență la mișcări seismice se află în număr mare. Străzi precum Calea Victoriei, Calea Moșilor, Bulevardul Carol sau Splaiul Independenței adăpostește o adevărată „bancă” de clădiri încadrate în clase de risc R1, R2, U1 și U2, mărci ce indică nivelul de pericol. Unele dintre aceste imobile au fost martore atât cutremurului din 1977, cât și celui din 1940, și rămân un nod de probleme în planificarea urbanistică și de siguranță.
Pe măsură ce ne îndreptăm spre periferie, se observă o reducere semnificativă a acelor clădiri cu risc seismic, ceea ce indică faptul că noile construcții din aceste zone sunt mai bine adaptate la standardele moderne de siguranță, însă încă există o nevoie imperioasă de reabilitare a celor din centrul orașului.
### Muncă de reabilitare în plină desfășurare: cazul blocului „Cireșica”
Un exemplu concret al eforturilor de consolidare a clădirilor cu risc seismic îl reprezintă blocul „Cireșica” de pe Calea Victoriei, un imobil încadrat în clasa de risc seismic I, care va intra în proces de consolidare în următorii doi ani. Clădirea dispunând de regimul de înălțime S+P+9+Mansardă, găzduiește 79 de apartamente și spații comerciale, fiind un simbol al eforturilor de a reabilita clădirile vechi ale capitalei. Contractul de aproape 29 de milioane de lei a fost semnat de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic și este considerat un pas major în asigurarea siguranței locatarilor.
Specialiștii recunosc că Bucureștiul se află printre orașele cu cel mai mare risc seismic din Europa, fiind aproape de alte centre urbane din regiune, precum Istanbul, Atena sau Napoli, unde se înregistrează și cele mai multe evenimente seismice. Cu toate acestea, planurile de consolidare și reabilitare continuă, iar autoritățile locale pun accentul pe identificarea și intervenția promptă în cele mai periculoase clădiri. În timp ce proiectele pentru reabilitarea acestor imobile avansează, perspectiva viitoare a orașului este una în care siguranța cetățenilor devine prioritate absolută, chiar dacă procesul necesitând timp și resurse considerabile.
