Conform Descopera: Dezvoltare lentă, creier excepțional: microgliile umane ar putea explica inteligența
Microgliile, celulele imunitare omniprezente în creierul uman, care compun între 5% și 10% din totalul acestuia, au nevoie de ani buni pentru a atinge maturitatea completă. Cercetătorii bănuiesc că acest proces de dezvoltare neobișnuit de lent, dirijat de o genă unică liniei evolutive umane, ar putea fi cheia capacităților cognitive remarcabile ale speciei noastre.
Pe lângă rolul lor esențial în apărarea creierului împotriva infecțiilor și în eliminarea neuronilor deteriorați, microgliile joacă un rol activ în modelarea rețelelor neuronale. Ele sunt responsabile de eliminarea sau consolidarea sinapselor în timpul dezvoltării cerebrale, contribuind astfel la formarea conexiunilor cerebrale.
Procesul neobișnuit de lent al microgliilor
Un studiu recent, publicat în prestigioasa revistă Neuron, scoate în evidență faptul că microgliile umane ajung la maturitate într-un ritm mult mai lent comparativ cu alte specii. În timp ce la șoareci acest proces durează doar trei săptămâni, la oameni el se extinde pe o perioadă considerabilă, între patru și opt ani. Această diferență semnificativă sugerează un mecanism evolutiv specific.
Dr. Carlos Diaz-Salazar, autorul principal al studiului, subliniază importanța acestei perioade extinse de dezvoltare. „Această dezvoltare lentă poate ajuta microgliile umane să influențeze creierul în moduri care ne permit capacitățile cognitive remarcabile,” a declarat acesta. Echipa sa, condusă de dr. Franck Polleux, cercetează de peste 15 ani gena SRGAP2, o genă duplicată exclusiv în cadrul liniei evolutive umane.
Gena SRGAP2 și impactul său asupra dezvoltării cerebrale
Cercetările anterioare au demonstrat că duplicările genei SRGAP2 în creierul uman duc la o creștere a numărului de conexiuni sinaptice și la o încetinire a maturizării neuronilor. Acest lucru contribuie la formarea unei rețele neuronale mai dense și mai puternice, factori esențiali pentru procesele cognitive complexe.
Studiul cel mai recent a relevat că duplicările SRGAP2 sunt de zece ori mai active în microglii decât în neuroni. Această genă pare să controleze ritmul de dezvoltare atât pentru neuroni, cât și pentru microglii, asigurând o sincronizare fină în construirea circuitelor cerebrale.
Această fereastră extinsă de dezvoltare oferă creierului uman timpul necesar pentru a construi structuri extrem de complexe și pentru a rafina conexiunile neuronale. Descoperirea aduce noi perspective asupra a ceea ce ne face unici din punct de vedere evolutiv și ar putea oferi indicii valoroase pentru înțelegerea și tratarea tulburărilor de neurodezvoltare.
Studiul publicat în Neuron adaugă un nou strat de înțelegere asupra modului în care creierul uman își dobândește complexitatea. Cercetările viitoare se vor axa pe explorarea completă a mecanismelor prin care microgliile mature lente contribuie la funcțiile cognitive superioare.
Sursa: Descopera
