Conform Ziarul Financiar: Datoria publică americană, o „bombă” cu ceas pentru piețele financiare globale
Cea mai mare amenințare cu impact global asupra piețelor financiare provine dinspre datoria publică a Statelor Unite, estimată la 39.700 de miliarde de dolari, echivalentul a 123% din Produsul Intern Brut (PIB) american. Nivelul acestei datorii a devenit nesustenabil, fiind din ce în ce mai dificil de finanțat în contextul actual al dobânzilor de 5% la dolar. Timp de două luni, investitorii internaționali și marii finanțiști își concentrează atenția îngrijorată asupra situației titlurilor de stat americane și a acțiunilor, dorind să își reducă expunerea pe activele considerate anterior sigure.
Încercări eșuate de stabilizare și presiuni inflaționiste
Eforturile secretarului Trezoreriei americane, Janet Yellen, de a tempera creșterea randamentelor (dobânzile efective de piață) prin achiziții de titluri de stat s-au dovedit a fi în mare parte nereușite. Situația se poate agrava și mai mult dacă Rezervele Federale (Fed) decid să majoreze dobânda de referință, o mișcare considerată de analiști a avea o probabilitate de 70%, în încercarea de a combate presiunile inflaționiste. Aceste presiuni sunt alimentate și de creșterea prețului petrolului, cauzată de tensiunile geopolitice din Iran, care încep să se reflecte în prețurile bunurilor și serviciilor pe piața americană.
Dependența României de finanțarea externă, accentuată de criza globală
România se confruntă și ea cu vulnerabilități majore în contextul unei potențiale crize financiare globale. Datoria publică internă a țării a ajuns la 1.194 de miliarde de lei, aproximativ 61,4% din PIB, dintre care 55% este denominată în valută (euro și dolari). Această expunere se adaugă datoriei externe a sectorului privat, rezultând o datorie externă totală de peste 232 de miliarde de euro. Agenția de rating Fitch a subliniat în ultimul său raport vulnerabilitățile României, precum creșterea datoriei publice, deficitele externe mari și dependența de finanțarea externă, inclusiv fonduri europene și împrumuturi internaționale.
În situația unei crize financiare globale declanșate de problemele SUA și de creșterea dobânzilor, finanțarea externă necesară atât statului, cât și sectorului privat românesc, va deveni mult mai dificilă și mai costisitoare. Acest lucru va exercita o presiune enormă asupra bugetului de stat, asupra finanțării deficitului și asupra refinanțării datoriei publice. Guvernul român trebuie să refinanțeze anual cel puțin 150 de miliarde de lei, în lei și valută. Reducerea finanțărilor externe va pune o presiune imensă și pe cursul valutar leu/euro, accentuând fragilitatea României privind expunerea externă. BNR va avea dificultăți în a menține stabilitatea cursului, în condițiile în care prețul petrolului depășește 100 de dolari pe baril, dobânzile la dolar cresc, iar investitorii străini își reduc expunerea pe titlurile de stat românești.
Instabilitatea internă, un factor de risc suplimentar pentru România
Pe lângă tensiunile externe din SUA și din piețele financiare globale, România se confruntă și cu o instabilitate politică internă. Incertitudinea privind formarea unui nou guvern și posibilitatea unor alegeri anticipate contribuie la un climat de nesiguranță. În acest context, o criză financiară globală ar putea transforma România într-o victimă, similar scenariului din 2008-2009, având în vedere expunerea externă, instabilitatea politică, tensiunile sociale și fragilitatea revenării economice. Analiza Standard & Poor’s, spre deosebire de Fitch și Moody’s, va lua în considerare în mod obligatoriu și aceste tensiuni externe, unde țara noastră este expusă și vulnerabilă.
Sursa: Ziarul Financiar
