Conform Mediafax: Statul român nu dispune de instrumentele necesare pentru a combate eficient campaniile de dezinformare coordonate pe platformele online, a declarat miercuri Diana Buzoianu, ministrul digitalizării, în cadrul podcastului „Istori-Știri”. Aceasta a anunțat că va depune în actuala sesiune parlamentară un proiect de lege menit să crească responsabilitatea platformelor sociale în acest sens.
„Eu cred că avem nevoie de o lege mult mai serioasă – și o să depun acest proiect de lege în sesiunea asta care începe acum – de responsabilitate asumată de către platformele sociale”, a afirmat Buzoianu. Intervenția statului devine necesară în special atunci când platformele online sunt folosite pentru propagarea intenționată de informații false, care pot crea panică sau confuzie în rândul populației.
Cazul fântânilor, un exemplu de dezinformare
Un exemplu elocvent al acestor campanii de manipulare a fost cazul proiectului de lege inițiat de Ministerul Mediului, care viza înăsprirea sancțiunilor pentru infracțiunile de mediu. Rapid, pe internet s-a răspândit informația falsă conform căreia românii ar urma să fie taxați sau chiar închiși pentru utilizarea propriilor fântâni.
Atât Ministerul Mediului, cât și compania Apelor Române au dezmințit categoric aceste afirmații. S-a subliniat că proiectul de lege nu introduce taxe suplimentare pentru apa utilizată în gospodării și nici nu penalizează folosirea fântânilor în scopuri personale. Conform normelor în vigoare, apa din fântâni poate fi folosită pentru nevoi gospodărești în limitele legale, inclusiv la debite de până la 0,2 litri pe secundă, fără a fi supusă taxelor sau contribuțiilor. Legea vizează, de fapt, infracțiuni grave, precum captările ilegale de apă care pot afecta semnificativ resursele hidrologice.
Originea campaniei de dezinformare
Întrebată despre sursa informației false legate de fântâni, ministrul Buzoianu a indicat parlamentari AUR, pe care i-a catalogat drept „de extremă”. Aceștia ar fi inițiat mesajul, care ulterior s-a propagat masiv pe internet prin intermediul unor conturi dedicate propagandistic dezinformărilor.
„Știm de unde a pornit. A pornit de la parlamentarii de extremă din Parlament care au început să zică asta și după aceea s-a dus, s-a rostogolit. Deci știm de unde a pornit și, mă rog, după aia s-a dus și a fost preluat de foarte multe conturi, o parte dintre ele conturi care frecvent fac propagandă cu dezinformări și acele conturi există în continuare”, a explicat ministrul.
Responsabilitatea platformelor sociale, în vizor
Situația creată de răspândirea rapidă a informațiilor false demonstrează, în opinia Dianei Buzoianu, lipsa unor instrumente adecvate la dispoziția statului pentru a contracara astfel de fenomene. Aceasta a subliniat și responsabilitatea pe care ar trebui să și-o asume platformele de social media.
„Și doi la mână, nu există astăzi niciun fel de sancțiune pentru platformele de social media care nu opresc ele campaniile de dezinformare coordonate”, a precizat Buzoianu. Ea a făcut distincția clară între exprimarea unei opinii personale, un drept fundamental pe internet, și operațiunile coordonate de amploare. Acestea din urmă implică un număr mare de conturi, care difuzează simultan același mesaj fals pentru a crea o percepție eronată asupra opiniei publice.
„Deci nu vorbim de opinia personală a cuiva care o spune pe Facebook sau pe Instagram sau pe TikTok, vorbim de campanii coordonate, în același timp, mii de postări, mii de conturi care se coordonează să spună același lucru ca să creeze impresia că aceea este o părere populară în țara respectivă”, a detaliat ministrul.
Protejarea democrațiilor prin reglementare
Diana Buzoianu este ferm convinsă că platformele de social media dispun de resursele tehnice necesare pentru a identifica și elimina conturile false, dar nu manifestă suficientă voință în acest sens. Din acest motiv, consideră că reglementările legislative sunt esențiale pentru a reinstaura normalitatea într-o epocă în care democrațiile sunt amenințate de lipsa unor astfel de norme clare.
Sursa: Mediafax
