Curtea de Apel București a anulat condamnarea pentru trafic de influență a lui Bogdan Crefelean, fost șef de cabinet al deputatei AUR, Gianina Șerban. Decizia vine în urma unei hotărâri a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) care limitează competențele Direcției Generale Anticorupție (DGA) în anchetarea funcționarilor publici și politicienilor. Astfel, toate probele adunate în dosar au fost invalidate, iar Crefelean a fost achitat.
Contextul legal și decizia instanței
În iulie 2025, Tribunalul Ilfov îl condamnase pe Bogdan Crefelean la un an și trei luni de închisoare cu suspendare, pentru trafic de influență. Ancheta a fost realizată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, în colaborare cu ofițeri de la DGA.
Totuși, în 2025, ÎCCJ a stabilit printr-o decizie că DGA nu mai are dreptul să investigheze funcționari publici sau politicieni. Excepție fac angajații Ministerului Afacerilor Interne, cum ar fi polițiști, jandarmi sau pompieri. Pe baza acestei decizii, Crefelean a contestat sentința la Curtea de Apel București.
Magistrații Curții de Apel au admis apelul, desființând sentința de condamnare. Au fost anulate toate probele, inclusiv procesul verbal de flagrant, înregistrări audio-video, fotografii, declarații ale martorilor și denunțătorilor. Motivul invocat a fost că aceste probe au fost strânse de polițiști de la DGA, lucru interzis de decizia ÎCCJ.
Detalii despre acuzațiile aduse lui Crefelean
Bogdan Crefelean, la momentul faptelor, era șef de cabinet al deputatei AUR, Gianina Șerban. El a fost prins în flagrant în octombrie 2023, în timp ce primea 1.500 de lei. Acuzația era de trafic de influență.
Denunțul a fost făcut de un alt membru AUR. Acesta a declarat că Crefelean i-ar fi cerut bani pentru a-l ajuta să participe la un congres la Bruxelles. Conform procurorilor, Crefelean ar fi promis să intervină pentru a asigura participarea martorului la eveniment.
Reacțiile și consecințele
După flagrant, Partidul AUR a anunțat excluderea lui Bogdan Crefelean din partid.
Inculpații au negat acuzațiile aduse.
Sentința Curții de Apel București, care a dus la achitare, a fost motivată de inexistența faptei din cauza anulării probelor.
