Conform Mediafax: Mișcarea fizică regulată, adaptată fiecărui pacient, a demonstrat în mod concret că poate reduce semnificativ riscul de recidivă a cancerului, precum și mortalitatea. Un studiu amplu, publicat în prestigiosul New England Journal of Medicine, vine să susțină această recomandare, oferind date concrete în favoarea unui stil de viață activ pentru supraviețuitorii bolii. Acest lucru contravine ideii că efortul fizic ar fi doar un sfat generic, iar rezultatele sale pot influența în mod direct prognosticul.
Exercițiul, un aliat dovedit împotriva recidivei
Studiul clinic CHALLENGE, derulat pe 889 de pacienți cu cancer de colon în stadiul II cu risc ridicat sau în stadiul III, a avut rezultate notabile. Participanții, toți după operație și chimioterapie, au fost împărțiți în două grupuri: unul a primit informații generale despre un stil de viață sănătos, iar celălalt a fost integrat într-un program structurat de exerciții fizice, pe o durată de trei ani, cu sprijinul specialiștilor.
După cinci ani, 80,3% dintre pacienții din grupul care a practicat exerciții fizice nu au prezentat recidivă, un nou cancer sau deces. În comparație, în grupul de control, acest procent a fost de 73,9%. Diferența de 6,4 puncte procentuale se traduce într-o reducere cu 28% a riscului de recidivă, apariție a unui nou cancer sau deces, calculat ca risc relativ. Mai mult, pe termen lung, la opt ani, 90,3% dintre pacienții activi fizic erau în viață, față de 83,2% în grupul de control, ceea ce indică o reducere cu 37% a riscului de deces. Este esențial de înțeles că studiul nu afirmă că sportul „vindecă” cancerul, ci că adjuvantul său poate fi semnificativ în anumite tipuri și stadii ale bolii.
Cum integrăm mișcarea în viața post-tratament
Recomandările medicale nu implică obligativitatea unor antrenamente intense sau maratoane. American Cancer Society sugerează, după evaluare medicală și în funcție de starea fiecărui pacient, atingerea treptată a 150-300 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână sau 75-150 de minute de activitate intensă, alături de exerciții de forță cel puțin două zile pe săptămână. Mersul alert, ciclismul ușor sau anumite forme de yoga pot fi considerate activități moderate.
Pentru pacienții în curs de recuperare, începutul poate fi mult mai timid. Institutul Național pentru Cancer din SUA recomandă o abordare lentă, cu creșterea graduală a duratei și intensității. Chiar și câteva minute de mișcare pot reprezenta un start valoros pentru persoanele slăbite. Un aspect crucial este adaptarea exercițiului la starea fiecărui pacient, având în vedere posibilele efecte ale tratamentelor asupra oaselor, inimii, nervilor sau sistemului imunitar. Discuția cu medicul curant înainte de a începe un program nou de exerciții este, așadar, obligatorie.
Alimentația, greutatea și alte aspecte ale recuperării
În ceea ce privește alimentația, nu există o „dietă anticancer” care să garanteze absența recidivei. Cu toate acestea, există suficiente dovezi pentru ca organizațiile medicale să recomande o alimentație sănătoasă, axată pe produse vegetale și cereale integrale, și menținerea unei greutăți corporale optime. Legătura dintre slăbitul post-diagnostic și reducerea riscului de recidivă variază în funcție de tipul de cancer. În perioada de recuperare, prioritatea poate fi păstrarea forței și masei musculare, motiv pentru care dietele severe pot fi contraindicate.
Renunțarea la fumat rămâne una dintre cele mai importante recomandări, aducând beneficii semnificative chiar și după diagnosticul de cancer. În ceea ce privește alcoolul, evitarea sa este cea mai bună opțiune pentru prevenție, iar pentru riscul de recidivă, situația este mai nuanțată și necesită o discuție individuală cu medicul.
Controalele medicale, indispensabile
Chiar și un stil de viață sănătos nu înlocuiește controalele oncologice regulate. După terminarea tratamentului, pacientul ar trebui să urmeze un plan de monitorizare, stabilit în funcție de tipul de cancer, tratamentul primit și starea generală de sănătate. Orice simptom nou sau persistent trebuie discutat cu medicul, chiar dacă nu indică automat o recidivă. De asemenea, sănătatea mintală joacă un rol esențial în recuperare, anxietatea și depresia putând fi ameliorate prin activitatea fizică și, uneori, prin sprijin psihologic specializat.
Sursa: Mediafax
