Criza sistemului judiciar: România, suprasolicitată și în așteptarea normării activității magistraților
Situația curentă a sistemului judiciar din România este la un punct critic, în contextul în care numărul dosarelor aflate pe rol continuă să crească, în timp ce resursa umană, adică numărul judecătorilor și personalului auxiliar, scade vertiginos. În ciuda eforturilor de reformare și a eforturilor de a echilibra această diferență, sistemul pare să se confrunte cu un zid incontrolabil, iar timpul tot mai mult devine un element de decizie.
Gheorghe-Liviu Odagiu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a subliniat în cadrul unei conferințe de presă la Curtea de Apel Târgu Mureș faptul că procesul de normare a activității judecătorilor este într-un stadiu aproape final, urmând să fie implementat în curând, indiferent de data exactă stabilită. „Normarea se va face. Nu este o chestiune de opțiune, este o certitudine. Normarea se va face, că va fi cu 15 martie, cu 1 aprilie sau cu 5 mai. Este doar o chestiune minoră de timing, de timp de stabilit”, a explicat oficialul.
Deși normarea pare a fi aproape, ea nu este o reacție la inițiativele recente ale guvernului de a modifica statutul magistraților, în special în ceea ce privește pensiile de serviciu. Președintele CSM a clarificat faptul că procesul a fost demarat încă din vara lui 2022, înainte de apariția noilor propuneri legislative, subliniind astfel un obiectiv mai amplu și mai durabil de reformare a sistemului.
Criza volumului de muncă și a resursei umane devine critică în contextul în care volumul de activitate al judecătorilor români este de patru ori mai mare decât media europeană, ceea ce înseamnă o presiune enormă asupra sistemului. Odagiu a avertizat că dacă această situație va fi justificată prin compararea cu restul Europei, în mod echitabil, judecătorii români ar trebui să aibă și pensii de serviciu mai mici, ceea ce consideră inacceptabil. „Dacă echitabil este ca un judecător să aibă un cuantum al pensiei de serviciu mult mai diminuat, sub pretextul că aşa este şi în restul Europei, atunci echitabil este să depună acelaşi efort ca şi în vestul Europei”, a declarat el. Această retorică evidențiază disperarea și starea de suprasolicitare a magistraților, obligați să gestioneze un volum de muncă aproape insuportabil, cu resurse insuficiente.
Solicitările sistemului judiciar pentru o reformare reală și urgentă au fost ignorate de alți factori de decizie. Gheorghe-Liviu Odagiu a precizat că, din ianuarie, a trimis adrese atât către ministrul Justiției, cât și către premier, în care a expus problema deficitului de personal și necesitatea de a debloca concursurile de admitere în magistratură. „Din păcate, adresele noastre, solicitările noastre au rămas fără absolut niciun răspuns… Vom continua toate aceste demersuri. Până la urmă, sistemul judiciar nu cere o favoare. Cere o excepție într-un text de lege, aşa cum s-a făcut pentru învățământ și sănătate. Nu cerem bani în plus, nu cerem pensii în plus, cerem să deblocheze un concurs pentru a putea să aducem colegi în magistratură care să soluționeze muntele de cauze”, a explicat președintele CSM.
În prezent, sistemul judiciar din România gestionează aproximativ 3,6 milioane de cauze. Această cifră reflectă presiunea uriașă pusă pe judecători, care sunt nevoiți să facă față unui volum de muncă extrem de mare, frecvent peste limitele Europene. Situația trebuie să fie abordată cu seriozitate, iar Odagiu cere consolidarea mecanismelor legale pentru a evita blocajele și întârzierile care pot transforma justiția într-un sistem aproape paralizat.
Ultimul apel al oficialului vizează și nevoia unei dezbateri serioase înainte de orice modifcare legislativă, pentru a evita revizuiri frecvente și dezordonate, ce pot decredibiliza și mai mult procesul de reformare. În condițiile în care sistemul judiciar se află în stare de alertă, perspectivele pe termen lung depind de capacitatea legiuitorilor de a găsi soluții eficiente, de a asigura resursele umane necesare și de a implementa măsuri reale pentru a salva o instituție fundamentală a statului de drept din criza în care se află.
Sursa: Economica
