Conform Digi24: Preşedintele a sesizat Curtea Constituţională cu privire la legea privind decarbonizarea sectorului energetic. Nicuşor Dan a transmis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra actului normativ care modifică Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului în acest domeniu.
Parlamentul transmisese legea preşedintelui pe 7 august, în vederea promulgării. Legea vizează mecanismul prin care sunt retrase din exploatare capacităţile energetice pe bază de lignit şi huilă, precum şi condiţiile în care pot fi autorizate noi capacităţi pe cărbune. Astfel, actul normativ condiţionează scoaterea din funcţiune a unor capacităţi existente de instalarea şi punerea în exploatare a unor „capacităţi energetice similare de producere a energiei cu emisii reduse de carbon”.
Se introduc, de asemenea, excepţii de la interdicţia de a pune în funcţiune noi capacităţi pe cărbune. De asemenea, în anumite situaţii, emiterea licenţelor şi permiselor necesare va fi condiţionată de obţinerea unui aviz conform al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Afectarea obligaţiilor europene şi a protecţiei mediului
Potrivit şefului statului, aceste modificări legislative afectează îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). De asemenea, se consideră că legea încalcă obiectivul constituţional al protecţiei mediului. Criticile de neconstituţionalitate vizează compatibilitatea dispoziţiilor cu obligaţiile europene şi cu exigenţele constituţionale privind protecţia mediului şi politica energetică. De asemenea, se invocă nerespectarea cerinţelor de claritate, precizie şi previzibilitate a legii, precum şi depăşirea limitelor constituţionale ale competenţelor autorităţilor publice.
Sesizarea preşedintelui subliniază riscul ca reducerea impactului asupra mediului să nu fie efectivă, în cazul în care retragerea capacităţilor existente depinde de realizarea unei capacităţi alternative, fără un termen maximal suficient de determinat şi garanţii juridice. În acest context, intervenţia legislativă nu ar mai reprezenta o simplă adaptare a unei politici publice, ci ar afecta eficacitatea cadrului normativ pentru protecţia mediului.
Prin urmare, legea trebuie examinată în raport cu articolele 35 şi 135 alineatul (2) litera e) din Constituţie, independent de dreptul Uniunii Europene sau de PNRR.
Retragerea capacităţilor poluante, o măsură de protecţie a mediului
Articolele constituţionale invocate stabilesc un standard autonom de protecţie a mediului, care limitează marja de apreciere a legiuitorului în alegerea instrumentelor de realizare a acestei protecţii. Decarbonizarea sectorului energetic este unul dintre domeniile unde acest standard trebuie respectat, iar retragerea capacităţilor poluante este o măsură legislativă esenţială pentru reducerea efectelor negative asupra mediului, susţine Nicuşor Dan.
Dacă legea criticată introduce o condiţionare care face incertă, nedeterminată sau excesiv de îndepărtată în timp realizarea efectivă a măsurii de reducere a impactului asupra mediului, fără garanţii legislative suficiente, aceasta ar putea contravine Constituţiei. Astfel, caracterul efectiv al cadrului legislativ de protecţie a mediului şi obligaţia pozitivă a statului de ocrotire a mediului ar fi afectate. Critica subsidiară nu afirmă o obligaţie constituţională autonomă de „decarbonizare”, ci faptul că soluţia legislativă adoptată trebuie să fie compatibilă cu obligaţiile constituţionale autonome de protecţie a mediului.
Sursa: Digi24
