Conform Mediafax: CCR analizează legea integrității, contestată de USR, PNL și Președinție
Curtea Constituțională a României (CCR) se reunește miercuri, la ora 12:00, pentru a judeca sesizările de neconstituționalitate formulate împotriva legii privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității. Actul normativ, esențial pentru atingerea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost contestat simultan de USR, PNL și Președinție.
USR și PNL, uniți în contestarea legii
O acțiune comună a senatorilor USR și a opt senatori PNL a vizat cele două amendamente controversate, considerate a încălca Legea fundamentală. Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a declarat că aceste articole, introduse de PSD și AUR, încalcă principiul democrației, prin legi retroactive sau date împotriva unor adversari politici. „Într-o democrație nu se dau legi împotriva adversarilor politici, ca în dictatură, nici legi retroactive. Dacă excepția de neconstituționalitate va fi admisă în următoarele săptămâni de CCR, avem șansa să salvăm Legea ANI și jalonul PNRR”, a afirmat Șipoș.
PSD acuză USR și PNL de risipirea fondurilor europene
Ca răspuns la contestarea USR și PNL, PSD a acuzat cele două formațiuni că au pus în pericol suma de 771 de milioane de euro din fondurile europene alocate României. Social-democrații susțin că scopul acestui demers ar fi protejarea liderului USR, Dominic Fritz, de consecințele unui conflict de interese constatat definitiv. „PSD denunță acțiunea comună a USR și PNL de a suspenda 771 de milioane de euro din fondurile destinate României. Totul în tentativa de a salva un președinte de partid de sancțiunile legale”, se arată într-un comunicat transmis de PSD.
Președinția contestă modificări privind declarațiile de avere și pierderea mandatului
Pe lângă sesizarea USR-PNL, și Președinția a contestat la CCR prevederile legii. Șeful statului, Klaus Iohannis, a reclamat mai multe aspecte legate de declarațiile de avere și de interese. Printre acestea, se numără extinderea obligației depunerii declarațiilor la „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii, dar și lipsa unei definiții clare pentru aceste „relații asemănătoare”. Președinția a invocat și încălcarea dreptului la viață privată.
De asemenea, Klaus Iohannis a contestat și sancțiunile aplicabile în caz de incompatibilitate sau conflict de interese. Noua lege transformă interdicția de a ocupa o funcție publică, care viza viitorul, într-un mecanism ce poate duce la încetarea unui mandat deja în exercitare. Președinția consideră că această măsură contravine principiului constituțional al neretroactivității legii.
Legea integrității, adoptată de Senat cu 105 voturi pentru, 8 împotrivă și 7 abțineri, reprezintă un angajament al României prin PNRR și trebuia promulgată până la 31 august. Modificările aduse legii vizează reglementări privind Agenția Națională de Integritate (ANI), incompatibilitățile, conflictele de interese și declarațiile de avere și interese.
Sursa: Mediafax
