Conform Digi24: Curtea Constituțională a României (CCR) analizează astăzi sesizările de neconstituționalitate referitoare la noua Lege a integrității. Actul normativ, esențial pentru primirea fondurilor europene prin PNRR, a fost atacat la Curte printr-o sesizare comună a 27 de senatori USR și PNL, precum și printr-o acțiune separată a președintelui Nicușor Dan.
Retroactivitatea sancțiunilor, principala miză
Una dintre cele mai controversate prevederi ale noii legi vizează aplicarea retroactivă a sancțiunilor pentru incompatibilitate sau conflict de interese constatate înainte de intrarea în vigoare a actului normativ. Conform acestor prevederi, aleșii aflați în funcție ar urma să își piardă mandatul în termen de 30 de zile dacă se constată definitiv că s-au aflat într-o situație de incompatibilitate sau conflict de interese anterior. Contestatarii susțin că această măsură încalcă Articolul 15 din Constituție, care stipulează că legea dispune numai pentru viitor și nu poate crea sancțiuni noi pentru fapte sau situații juridice deja finalizate sub legislația anterioară. Se consideră că această prevedere a fost formulată special pentru a-l viza pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, dar și pe alți aleși locali în situații similare.
Declarațiile de avere ale partenerilor, sub semnul întrebării
O altă prevedere contestată vizează extinderea obligației de depunere a declarațiilor de avere și interese către persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii. Criticii legii subliniază că actul normativ nu definește clar ce înseamnă o astfel de relație, lăsând persoanele vizate în situația de a se „autocalifica” pentru a evita sancțiunile. Președintele și opoziția argumentează că publicarea nominală a averilor unor persoane private, care nu dețin funcții publice, reprezintă o ingerință nejustificată în viața privată și încalcă standardele Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Această prevedere este văzută ca un viciu agravat față de o decizie anterioară a CCR, deoarece impune răspunderea unei persoane terțe pentru o obligație pe care nu și-a asumat-o. Din punct de vedere politic, se vehiculează ideea că măsura ar viza partenera președintelui, Mirabela Grădinaru.
Contextul PNRR și presiunea fondurilor europene
Adoptarea Legii integrității este un jalon critic în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), termenul limită pentru promulgarea sa fiind 31 august. PSD a acuzat USR și PNL că prin sesizarea de neconstituționalitate blochează primirea a 771 de milioane de euro din fonduri europene, cu scopul de a-și proteja liderii. Pe de altă parte, contestatarii susțin că integritatea nu poate fi asigurată prin legi neconstituționale „date împotriva adversarilor politici, ca în dictatură” și că o lege viciată ar pune în pericol tocmai îndeplinirea jalonului PNRR în fața Comisiei Europene.
Precedente și riscuri internaționale
Aceste dezbateri au loc în contextul în care, în mai 2025, CCR a limitat deja caracterul public al informațiilor despre familie din declarațiile de avere. Agenția Națională de Integritate (ANI) și experți anticorupție avertizează că eliminarea transparenței averilor poate încălca angajamentele internaționale ale României față de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Grupul de State împotriva Corupției (GRECO) și Comisia Europeană, în cadrul Raportului privind Statul de Drept. Decizia CCR de astăzi va avea implicații majore asupra implementării legislației anticorupție și a relației României cu instituțiile europene.
Sursa: Digi24
