Conform Stiripesurse.ro: Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a transformat comemorarea a 425 de ani de la uciderea lui Mihai Viteazul într-un discurs politic actual, trasând paralele între interesele Imperiului Habsburgic din trecut și „globaliștii anticreștini” din prezent.
Potrivit lui Georgescu, asasinarea voievodului Mihai Viteazul, primul domnitor care a unit teritoriile românești prin forța armelor, a fost orchestrată de interese imperiale. Aceste interese, susține el, se regăsesc și astăzi în acțiunile a ceea ce numește „globaliști anticreștini”, care ar considera unitatea românilor o amenințare.
Paralela istorică: Mihai Viteazul și „globaliștii anticreștini”
Într-o postare pe Facebook, Călin Georgescu l-a descris pe Mihai Viteazul ca pe un domnitor „iubitor de Hristos”, care a realizat unirea românilor în anul 1600.
Această unire, chiar și efemeră, a devenit un simbol puternic al identității naționale românești. Georgescu argumentează că puterea politică și militară a lui Mihai Viteazul nu a fost singurul motiv al asasinării sale, ci mai degrabă ideea de unitate pe care acesta a reprezentat-o.
Fostul candidat a subliniat că, la fel ca pe vremea lui Mihai Viteazul, interese externe continuă să se opună unității românilor în prezent. El consideră că aceste forțe, reprezentate acum de „globaliștii anticreștini”, se tem de românii uniți și suverani. Această temă, a influențelor externe care subminează afirmarea națională a României, este una recurentă în discursul public al lui Călin Georgescu.
Asasinarea lui Mihai Viteazul, o lovitură împotriva unității
Călin Georgescu interpretează asasinarea lui Mihai Viteazul nu doar ca pe eliminarea unui conducător incomod, ci și ca pe un atac direct asupra proiectului politic de unire a principatelor române.
Mihai Viteazul a reușit, pentru o scurtă perioadă, să unifice sub o singură domnie Țara Românească, Transilvania și Moldova. Acest fapt istoric a rămas, de-a lungul timpului, un simbol central al aspirațiilor unității românești.
Domnitorul a fost ucis pe 9 august 1601, în tabăra militară de lângă Turda, de către mercenari sub comanda generalului imperial Giorgio Basta. Craniul său a fost adus în Țara Românească și înmormântat la Mănăstirea Dealu, în timp ce locația exactă a corpului său rămâne necunoscută.
Apel la credință și unitate în mesajul lui Georgescu
Mesajul lui Călin Georgescu se încheie într-o notă religioasă, conectând exemplul istoric al lui Mihai Viteazul cu Evanghelia zilei de duminică.
El sugerează că puterea românilor de a rămâne uniți nu depinde doar de proiecte politice, ci trebuie să fie ancorată în credință, rugăciune și post. Georgescu invocă ideea biblică a grăuntelui de credință care poate muta munții și îndeamnă la unitate atât între români, cât și în relația lor cu divinitatea.
Evenimentul comemorativ a fost marcat de prezența fostului candidat la Președinție pe pagina sa de socializare.
Sursa: Stiripesurse.ro
