Conform Stiripesurse.ro: Banca Centrală Europeană (BCE) a fost luată prin surprindere de decizia Statelor Unite de a interveni pe piața valutară prin vânzarea de euro pentru a susține yenul japonez. Autoritățile americane ar fi informat omologii de la Frankfurt abia după ce operațiunea istorică pe piața valutară fusese deja efectuată, conform informațiilor Mediafax, preluate de cotidianul Financial Times.
BCE, informată abia după intervenția SUA
Decizia Washingtonului de a vinde euro pentru a cumpăra yeni a fost cunoscută de BCE vineri, după ce tranzacția propriu-zisă avusese deja loc. Președinta BCE, Christine Lagarde, a discutat despre această intervenție cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, abia sâmbătă, la o zi după ce operațiunea fusese finalizată. Această lipsă de coordonare subliniază caracterul neobișnuit al primei intervenții comune Washington-Tokyo pentru susținerea yenului din ultimii aproape 30 de ani. În mod normal, astfel de operațiuni implică utilizarea dolarilor americani.
Unii oficiali de rang înalt din cadrul BCE ar fi considerat acțiunea Washingtonului o încălcare fără precedent a convențiilor de lungă durată privind cooperarea dintre autoritățile monetare occidentale. De la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, băncile centrale și ministerele de finanțe din lumea occidentală au pus un accent deosebit pe încrederea reciprocă și consultare, intervențiile pe piețele valutare fiind, de regulă, atent coordonate.
„Așa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată”
Vânzările de euro, efectuate de Rezerva Federală din New York în numele Trezoreriei americane, au fost descrise drept „foarte surprinzătoare” și „triste” de către persoane familiarizate cu discuțiile dintre oficialii europeni. Acestea avertizează că decenii de cooperare strânsă între băncile centrale occidentale, esențiale pentru stabilitatea financiară și creșterea economică, ar putea fi puse în pericol.
Autoritățile americane au optat pentru vânzarea de euro în locul dolarilor pentru a evita interpretarea unei posibile slăbiri a monedei americane, care ar fi putut submina politica promovată de Scott Bessent, adeptul unui dolar puternic. Analizele sugerează că Washingtonul s-ar fi alăturat Japoniei pentru a preveni ca Tokyo să fie nevoit să vândă titluri de stat americane, în contextul în care costurile de împrumut pe termen lung ale SUA ating niveluri ridicate. Un purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA a declarat că instituția nu coordonează cu autoritățile străine deciziile privind utilizarea rezervelor din Exchange Stabilization Fund.
În doar două zile, Japonia ar fi cheltuit aproximativ 13.800 de miliarde de yeni, echivalentul a 87 de miliarde de dolari, pentru a susține moneda națională, conform estimărilor preliminare ale Băncii Japoniei. Aceste intervenții combinate au contribuit la aprecierea yenului, de la aproape 164 de yeni pentru un dolar la începutul lunii, la aproximativ 157 de yeni pentru un dolar. Ulterior, moneda japoneză a înregistrat o ușoară depreciere, ajungând la circa 158 de yeni pentru un dolar.
Sursa: Stiripesurse.ro
