Barajul de la Gura Râului a fost supus unor lucrări de întreținere, fără a fi nevoie de golire totală
În ultimii ani, gestionarea și întreținerea infrastructurii hidrotehnice din România au devenit subiecte de interes permanent, mai ales în contextul unor evenimente meteorologice extreme și a unor incidente care au ridicat semne de întrebare legate de siguranța barajelor. Recent, administrația Bazinală de Apă Olt a adus clarificări importante referitoare la starea barajului de la Gura Râului, situat în apropierea orașului Sibiu, confirmând faptul că, în perioada 2023 – 2025, au fost derulate lucrări continue de întreținere și reparații.
Lucrări continue fără golire completă a barajului
Potrivit unui comunicat transmis în răspunsul către Turnul Sfatului, reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Olt au subliniat că, spre deosebire de alte cazuri notabile din țară, de exemplu barajul de la Vidraru, la Gura Râului nu a fost necesară o golire completă a bazinului pentru efectuarea lucrărilor de întreținere. Acest lucru a fost posibil datorită unui plan bine pus la punct, care prevede operațiuni de reparație și verificare continuă, menite să asigure siguranța structurilor hidrotehnice și să minimizeze impactul asupra mediului și comunităților din zonă.
“În perioada 2023 – 2025 s-au realizat lucrări continue de întreținere și reparații, iar aceste intervenții au fost efectuate fără a fi nevoie de golirea totală a barajului, asigurând astfel continuitatea funcționării și prevenind riscurile asociate unor operațiuni mai invazive”, au explicat oficialii Administrației Bazinale de Apă Olt.
Această abordare reprezintă o schimbare benefică față de metodele mai intrusive de întreținere, care presupun golirea totală a unui bazin pentru a avea acces complet la structuri și a putea efectua verificări și reparații majore. În cazul barajului de la Gura Râului, însă, tehnologia și echipamentele moderne permit o monitorizare constantă și reparații parțiale, reducând astfel riscul de perturbări majore.
Context și importanța monitorizării constante
Barajele reprezentând infrastructură critică pentru gestionarea resurselor de apă și protecția împotriva inundațiilor, orice intervenție trebuie planificată cu precizie și respectarea strictă a standardelor de siguranță. Experții subliniază că metoda utilizată la Gura Râului reflectă o abordare modernă și eficientă, în ton cu tehnologiile contemporane de monitorizare și intervenție.
Monitorizarea și întreținerea preventivă sunt esențiale pentru evitarea unor situații de urgență, mai ales în contextul în care schimbările climatice aduc pe teren fenomene meteorologice tot mai extreme, precum ploi torențiale sau perioade de secetă prelungită. În plus, gestionarea corectă a infrastructurii hidrotehnice contribuie în mod direct la protejarea populației și a mediului înconjurător.
Perspective de viitor în managementul barajelor din România
Reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Olt au confirmat că, pe termen lung, abordarea actuală va fi menținută și chiar extinsă, cu investiții în tehnologii de monitorizare și reparații parțiale. Aceasta reflectă o tendință clară de a investi în siguranță, durabilitate și eficiență, în contextul în care infrastructura hidrotehnică din țară necesită actualizări și verificări constante.
De asemenea, autoritățile continue să fie vigilente, colaborând cu specialiști și instituții naționale și internaționale pentru a asigura o gestionare cât mai eficientă a riscurilor legate de baraje. În același timp, comunitățile din apropierea acestora pot să se comporte cu mai multă încredere, știind că aceste structuri sunt monitorizate atent și întreținute cu metode moderne, fără a fi nevoie de intervenții dramatice sau de goliri totale, care pot avea efecte negative asupra mediului și economiei locale.
Pe fondul unor provocări tot mai complexe generate de schimbările climaterice, gestionarea infrastructurii hidrotehnice devine o prioritate națională, iar exemplele pozitive din zonele precum Gura Râului pot deveni modele pentru alte proiecte de această natură. Pentru moment, aceasta reprezintă un pas important spre o abordare mai sigură și sustenabilă a rezilienței în domeniul hidrotehnicilor din România.
