Guvernul, prins în dilema contractului Pfizer: Cine a evitat răspunderea?
Documente obținute de o publicație de știri arată că membrii Guvernului știau încă din 2023 despre ce urma să se întâmple cu contractul privind vaccinurile anti-COVID-19 cu compania farmaceutică Pfizer. Deși responsabilitatea părea să se plimbe între Ministerul Sănătății, Ministerul de Finanțe și chiar Prim-ministru, o decizie crucială ar fi trebuit luată de Ministerul Sănătății, condus la acea vreme de Alexandru Rafila. Fostul premier Nicolae Ciucă a sugerat că Ministerul Sănătății este instituția cheie în acest caz.
Două scenarii și un stat paralizat
România a moștenit obligațiile contractuale cu Pfizer încă din 2021, în timpul mandatului ministrului Sănătății Ioana Mihăilă. Contractul inițial prevedea achiziția a 39 de milioane de doze de vaccin, un număr considerat exagerat chiar de Ministerul de Finanțe la acea vreme. În 2023, odată cu ameliorarea pandemiei, Comisia Europeană și Pfizer au negociat un amendament (Amendamentul 5) pentru reducerea numărului de doze și eșalonarea livrărilor până în 2026.
Ministerul de Finanțe a comunicat Ministerului Sănătății, evaluând impactul financiar al celor două variante: acceptarea sau neacceptarea amendamentului. Prima variantă, acceptarea Amendamentului 5, implica costuri de aproximativ 216 milioane de euro. A doua variantă, neacceptarea, ar fi costat statul român aproximativ 375 de milioane de euro, plus cheltuieli de judecată. Ministerul de Finanțe a subliniat că decizia era strict de competența Ministerului Sănătății.
Responsabilitatea pasată: Rafila cerea decizia premierului
În mai 2023, când decizia trebuia luată, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a cerut premierului Nicolae Ciucă să decidă soarta contractului. Mai multe informări au fost trimise de Ministerul Sănătății către Cancelaria Prim-ministrului, subliniind urgența și importanța unei decizii. Pe 19 mai 2023, Rafila atrăgea atenția: „Este necesară luarea unei decizii în regim de urgență, ținând cont de faptul că România este singurul stat care nu a transmis Comisiei Europene opțiunea de a participa/nu la închiderea noului Acord”.
Din cauza lipsei de răspuns, România nu a aderat la Amendamentul 5. Drept urmare, prevederile contractuale inițiale au rămas în vigoare, incluzând obligația de cumpărare și plată a cantității inițiale de vaccinuri.
Procesul cu Pfizer și consecințele deciziei
România a fost ulterior dată în judecată de Pfizer pentru nerespectarea clauzelor contractuale. Compania farmaceutică a argumentat că neacceptarea amendamentului a dus la pierderi, menționând că Guvernul ar fi putut reduce numărul de doze și amâna livrările. Pfizer a încercat o mediere, dar Executivul nu a răspuns. Tribunalul din Belgia a dat câștig de cauză Pfizer, România pierzând procesul în primă instanță. Actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că vor avea loc negocieri cu Pfizer.
