Antibioticele, medicamente esențiale în lupta împotriva infecțiilor bacteriene, pot avea un efect secundar neașteptat. Un studiu recent arată că unele antibiotice pot stimula bacteriile să elibereze particule care intensifică inflamația în organism. Descoperirea ridică semne de întrebare asupra modului în care anumite tipuri de antibiotice afectează reacția corpului la infecții.
Inflamația, procesul de apărare al organismului, ajută la vindecare, însă, când devine exagerată, poate deteriora țesuturile sănătoase și complica evoluția bolii. În cazuri severe, inflamația poate duce la sepsis, o stare periculoasă. În sepsis, reacția exagerată a organismului afectează circulația sângelui. Organele nu mai primesc suficient oxigen și pot ceda.
Particulele care declanșează reacții puternice
Cercetările au identificat vezicule extracelulare bacteriene ca fiind responsabile pentru amplificarea inflamației. Aceste structuri microscopice, asemănătoare unor mici „bule”, sunt eliberate în mod natural de bacterii. Totuși, cantitatea de vezicule crește considerabil atunci când bacteriile sunt expuse la anumite antibiotice.
Aceste vezicule conțin proteine, toxine și alte substanțe care influențează răspunsul sistemului imunitar. Când ajung în sânge, aceste vezicule pot activa celulele care căptușesc vasele de sânge. Această reacție imunitară poate fi mai puternică decât este necesar. În loc să ajute la vindecare, ea poate accentua inflamația. Astfel, poate complica și mai mult evoluția infecției.
Reacțiile diferite ale bacteriilor la antibiotice
Modul în care antibioticele acționează variază. Unele atacă peretele celular al bacteriilor, în timp ce altele blochează procesele interne, cum ar fi producerea de proteine sau replicarea ADN-ului. Studiul arată că antibioticele supun bacteriile unui stres puternic. Acest stres determină bacteriile să elibereze mai multe vezicule extracelulare, încărcate cu substanțe inflamatorii.
Cercetătorii au expus bacteria E. coli la diverse tipuri de antibiotice. Au măsurat cantitatea de vezicule produsă. Au constatat că antibioticele care afectează peretele bacterian – inclusiv o clasă larg utilizată, numită beta-lactamine (peniciline, cefalosporine, carbapeneme) – au dus la o creștere semnificativă a numărului de vezicule eliberate. În schimb, antibioticele care acționează asupra proteinelor sau ADN-ului bacterian au avut un efect mai redus.
Implicații pentru tratament
Descoperirea nu pune sub semnul întrebării utilizarea antibioticelor, care rămân esențiale în medicină. Studiul sugerează însă că tipul de antibiotic poate influența nu doar eficiența tratamentului, ci și reacția organismului, mai ales nivelul de inflamație. Acest lucru ar putea fi relevant în cazurile severe.
Panteha Torabian, doctorand în inginerie biomedicală și chimică, a explicat că bacteriile reacționează activ la antibiotice. Aceste reacții pot influența nivelul inflamației din organism. Cercetătorii subliniază necesitatea unor studii suplimentare pentru a înțelege pe deplin aceste mecanisme în contextul tratării pacienților.
